Luciu, substantiv neutru
Sinonime: strălucire, luminozitate; lustru, netezime.  Luciu (lucie), adjectiv
Sinonime: lucitor.  

---

Cerui, verb
Sinonime: a da cu ceară; a lustrui, a da lustru, a da luciu.  Glanţ, substantiv neutru
Sinonime: lustru, poleială, luciu, lăcuială, glazură.  Glazură, substantiv feminin
Sinonime: cuvertă, cuvertură, email, glanţ, lac, luciu, lustru.

Glazura, verb
Sinonime: a glasa; a emaila, a smălțui.  Lucitor (lucitoare), adjectiv
Sinonime: sclipitor, scânteietor, lucios, luciu, luminos, fulgurant.  Lustru, substantiv neutru
Sinonime: luciu, pospăială, spoială, strălucire, (învechit) perdaf; (depreciativ) superficialitate, aparență.  Lustrui, verb
Sinonime: a da luciu, a face, a făţui, a şlefui, a văcsui, (Bucovina) a puţui, (prin Transilvania şi nordul Munteniei) a puţului.  Lustruit (lustruită), adjectiv
Sinonime: curat, făţuit, lucios, luciu, neted, şlefuit, văcsuit; (figurat) meşteşugit, căutat, artificial, fals.  Neted (netedă), adjectiv
Sinonime: plat, întins, uniform, nivelat; lucios, luciu, alunecos; fără asperităţi.  Scânteietor (scânteietoare), adjectiv
Sinonime: licăritor, lucios, lucitor, luminos, scăpărător, sclipitor, strălucit, strălucitor, viu, (astăzi rar) sclipind, (figurat) inteligent, (figurat) subtil, (învechit și regional) strălucios, (învechit și regional) vederos, (învechit) scânteind, (învechit) scânteios, (învechit) schinteietor, (învechit) sclivisit, (popular și familiar) sclipicios, (rar) luciu, (rar) sticlitor, (regional) stelos.  Luminozitate (luminozități), substantiv feminin
Sinonime: transparență, limpezime; luciu, claritate, strălucire; (figurat) seninătate, limpezime, optimism.  Mat (mată), adjectiv
Sinonime: lipsit de luciu; opac; (despre sunete) lipsit de rezonanță, fără răsunet, înfundat.