Legătură, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.  

---

Balot, substantiv neutru
Sinonime: pachet, bagaj; boccea, legătură.  Bandaj, substantiv neutru
Sinonime: bandă, faşă, pansament, fâşie, legătură, atelă.  Banderolă, substantiv feminin
Sinonime: fâşie, bandă, legătură.  Boccea, substantiv feminin (popular)
Sinonime: pachet, bagaj, greutate, legătură.  Branșa, verb
Sinonime: a racorda, a face un branşament, a face legătura, a conecta, a uni.

Branșă, substantiv feminin
Sinonime: meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; ramură, domeniu, sector de activitate, disciplină, specialitate, secțiune; aripă; ramificație.  Branşament, substantiv neutru
Sinonime: racordare, legătură, conectare, contact, unire, joncțiune, cuplare.  Coardă, substantiv feminin
Sinonime: strună; (popular) vână, nervi, muşchi, tendon, ligament; (popular) curmei; (tehnică) sfoară; (prin Moldova şi Oltenia) săgeată; (tehnică) arc, (regional) crac, punte; (regional) coadă, rână; (tehnică) (regional) apărătoare, ceatlău, gânj, lambă, legătură, prăjină; braţ; (botanică) viţă, lăstar de viţă de vie; (anatomie) (coardă dorsală) notocordă; crucea dinapoi, spadă; (coarda-ielelor) silnic.  Coeziune, substantiv feminin
Sinonime: (figurat) legătură, unitate, solidaritate, interdependenţă.  Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime: acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.  Comunicare, substantiv feminin
Sinonime: ştire, înștiințare, veste, comunicat; relaţie; legătură; conferinţă, comunicare, relatare.  Comunicaţie, substantiv feminin
Sinonime: adresă, anunț, aviz, comunicare, comunicat, contact, corespondență, difuziune, informație, legătură, mesaj, raport, relaţie, știre, (comunicații de masă) mass-media, (învechit) comunicațiune.  Conecta, verb
Sinonime: a face legătura, a lega, a racorda, a branşa.  Conexa, verb
Sinonime: a uni, a reuni, a grupa, a alătura, a face legătura.  Conexiune, substantiv feminin
Sinonime: legătură, relaţie, raport, conexitate; (conexiune inversă) feedback, retroacţiune, aferentaţie inversă; conectare.  Contact, substantiv neutru
Sinonime: atingere, contingenţă, familiaritate, intimitate, joncțiune, legătură, raport, relaţie, tangență.  Contingenţă, substantiv feminin
Sinonime: atingere, contact, tangenţă, relaţie, legătură.

Contingenta, verb
Sinonime: a controla, a fixa, a limita, a măsura, a plafona, a raționa, a reglementa, a repartiza, a restrânge.  Corelaţie, substantiv feminin
Sinonime: afinitate, concordanță, conexiune, corespondență, dependență (reciprocă), interdependență, înlănțuire, legătură, raport, reciprocitate, relaţie, sincronism, (învechit) corelațiune, (livresc) consecuție, (rar) conexitate.  Cupla, verb
Sinonime: a uni, a lega, a ataşa; a face legătura.  Disparat (disparată), adjectiv
Sinonime: răzleţ, desperecheat, izolat, descompletat, stingher, lipsit de legătură, lipsit de armonie, lipsit de simetrie.  Flirta, verb
Sinonime: a avea o legătură de dragoste ușoară și nestatornică, a cocheta, a fi în flirt, a susține o conversație ușuratică.  Joncţiune, substantiv feminin
Sinonime: legătură, împreunare, unire, racord, contact.  Juvăţ, substantiv neutru
Sinonime: ştreang, lanţ, legătură; (figurat) obligaţie.  Lipitură, substantiv feminin
Sinonime: sudură, legătură, fixare.  Maldăr, substantiv neutru
Sinonime: braţ de (ceva), buchet, cantitate mare, grămadă, legătură, mănunchi, morman, snop, teanc.  Mănunchi, substantiv neutru
Sinonime: snop, buchet, legătură, maldăr.  Prinsoare, substantiv feminin
Sinonime: (popular) acord, aranjament, arest, arestare, avere, avut, avuție, bogăție, bun, capcană, captivitate, capturare, carceră, cătușă, chingă, combinație, contract, convenție, detenţie, închisoare, înțelegere, învoială, învoire, legământ, ocnă, pact, pariu, penitenciar, prindere, prins, prizonierat, pușcărie, rămăşag, situație, stare, temniță, tranzacție, (plural) mijloace; (regional) curte, ogradă, împrejmuire; (Transilvania) cusătură, legătură.  Racord, substantiv neutru
Sinonime: legătură, contact, branşament, joncţiune, împreunare, înnăditură; holendru.  Raport, substantiv neutru
Sinonime: dare de seamă, relatare, expunere, înfăţişare; expozeu; relaţie, legătură, contact.  Referitor, adverb
Sinonime: privitor, privind, în ceea ce priveşte, în legătură cu, în privinţa.  Relaţie, substantiv feminin
Sinonime: legătură, raport; informaţie, relatare.  Snop, substantiv masculin
Sinonime: fascicul, mănunchi, legătură.  Sudură, substantiv feminin
Sinonime: aderență, brazură, coalescență, joncțiune, sudaj, sudare, sutură; (figurat) îmbinare, închegare, legătură, unire (strânsă).  Suită, substantiv feminin
Sinonime: alai, escortă, însoţire; serie, șir, rând; continuitate, legătură, înlănţuire, succesiune.  Uniune, substantiv feminin
Sinonime: unire, alianţă, legătură, fuziune; ligă, federaţie, confederaţie, asociaţie.  Valenţă, substantiv feminin
Sinonime: relaţie, legătură, combinaţie.  Vălătuc, substantiv neutru
Sinonime: sul, legătură, pachet.  Verigă, substantiv feminin
Sinonime: inel, belciug, za, legătură, (figurat) ochi.  Aderenţă, substantiv feminin
Sinonime: legătură, lipire, sudare, joncțiune, colaj; coeziune.

Aderenţă, substantiv
Sinonime: (medicină) bridă.  Angajament, substantiv
Sinonime: asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă, (astăzi rar) parolă, (învechit şi regional) juruită, (regional) făgadă, (Transilvania) tagădaş, (Moldova) juruinţă, (învechit) promitere, sfătuit, (turcism învechit) bacalâm; îndatorire, obligaţie, sarcină, (popular) legătură.  Armură, substantiv
Sinonime: (muzică) armătură, (învechit) signatură; (textilă) legătură.  Flirt (flirturi), substantiv neutru
Sinonime: bagatelă, aventură amoroasă, aventură sentimentală; (persoană cu care se întreține o astfel de legătură) amant; idilă, intrigă.  Cârpă, substantiv
Sinonime: buleandră, fleandură, otreapă, petică, zdreanţă, (popular) treanţă, (învechit şi regional) rantie, (regional) paceaură, rufă, şuleandră, târfă, (Moldova, Bucovina şi Transilvania) cârţă, (Moldova şi Bucovina) cotreanţă, (Transilvania) ronghi, (învechit, în Moldova) felegă; scutec; basma, batistă, legătură, tulpan.  Clin, substantiv
Sinonime: (regional) băgătură, stan; (expresie) (a nu avea nici în clin, nici în mânecă) a nu avea nimic comun, nici un amestec, nici o legătură (cu cineva).  Colaj, substantiv
Sinonime: legătură permanentă nematrimonială; concubinaj; (operă de artă rezultată din lipirea sau amestecul unor elemente eterogene) mozaic; (industria alimentară) cleire.  Costier, adjectiv
Sinonime: de coastă, în legătură cu țărmul.  Conector, substantiv
Sinonime: fișă, legătură, priză, operator logic.

Conector, adjectiv
Sinonime: care conectează, care leagă.  Conexitate, substantiv
Sinonime: conexiune, corelaţie, înlănţuire, legătură, raport, relaţie.  Consecuție, substantiv
Sinonime: conexiune, corelație, înlănțuire, legătură, raport, relație; (consecuţia timpurilor) corespondenţa timpurilor.  Copulă, substantiv
Sinonime: cuvânt de legătură; verb copulativ.

Copula, verb
Sinonime: a se împreuna, a se acupla.  Coresponda, verb
Sinonime: a comunica, a face schimb de scrisori, a fi în corespondență, a ține legătura, a(-şi) scrie, (învechit) a corespondarisi, (învechit) a corespondelui, (învechit) a corespunde.