Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Lega
Lega, verb
Sinonime: a înnoda, a îmbina, a uni, a împreuna; a broşa, a cartona; a pansa, a obloji, a bandaja; a înlănţui, a încătuşa, a fereca, a fixa, a ţintui, a imobiliza; (reflexiv) a se obliga, a se îndatora, a se angaja.  
Legal (legală)
Legal (legală), adjectiv
Sinonime: legiuit, conform legii, drept, normal; îngăduit, permis, admis.  
Legalemente
Legalemente, adverb (învechit)
Sinonime: legalmente.  
Legalism
Legalism, substantiv
Sinonime: legalitate, formalism, juridism.  
Legalist
Legalist, substantiv
Sinonime: formalist, rigorist.  
Legalitate
Legalitate, substantiv
Sinonime: legalism, legitimitate, putere, valabilitate, valoare, (învechit) tărie.  
Legaliza
Legaliza, verb
Sinonime: a autentifica, a adeveri, a întări, a confirma, a certifica.  
Legalizare
Legalizare, substantiv
Sinonime: autentificare, confirmare, consfințire, întărire, legiferare, oficializare, reglementare, titularizare, (învechit) legiuire.  
Legalizație
Legalizație, substantiv (învechit)
Sinonime: legalizare, (variantă) legalizațiune, (variantă) legalizăciune.  
Legalmente
Legalmente, adverb
Sinonime: legal, (învechit) pravilnicește.  
Legalminte
Legalminte, adverb (învechit)
Sinonime: legalmente.  
Legământ
Legământ, substantiv neutru
Sinonime: obligaţie, angajament, îndatorire; învoială, înţelegere, acord, convenţie, pact.  
Legăna
Legăna, verb
Sinonime: a se balansa, a se clătina, a oscila; (reflexiv) a se amăgi, a se lăsa dus.  
Legănare
Legănare, substantiv
Sinonime: balansare, bălăbănire, clătinare, legănătură.  
Legănaş
Legănaş, substantiv
Sinonime: (popular) legănel, legănuţ.  
Legănat (legănată)
Legănat (legănată), adjectiv
Sinonime: tărăgănat, lent.  
Legănător
Legănător, adjectiv
Sinonime: adormitor.  
Legănătură
Legănătură, substantiv
Sinonime: legănare.  
Legănel
Legănel, substantiv
Sinonime: leagăn, legănaș, legănior, legănuș, legănuț.  
Legănuţ
Legănuţ, substantiv
Sinonime: legănaș, legănel, legănior, legănuș.  
Legare
Legare, substantiv
Sinonime: acostare, agasare, ancorare, arăcire, armonizare, atașare, bandajare, broșare, capturare, cartonare, cercuială, cercuire, cercuit, conectare, corelare, cuplare, enervare, ferecare, fixare, imobilizare, interrelaționare, îmbrobodire, încastrare, închegare, înfrățire, îngroșare, înhămare, înjugare, înnădire, înnodare, înțepenire, învârtoșare, legat, obligare, pansare, pansat, persecutare, plictisire, priponire, racordare, raportare, relație de prietenie, sâcâire, schingiuire, solidificare, strângere, strâns, supărare, suturare, torturare, țintuire, unire, zădărâre, (figurat) împiedicare, (figurat; învechit) întemnițare, (figurat; învechit) robie, (învechit) alegare, (învechit) anulare, (învechit) fermecare, (învechit) încleiere, (învechit) oprire, (învechit) priponeală, (legare de glie) înrobire, (popular) chezășire, (popular) interdicție, (popular) întărire, (popular) oblojire, (popular) oblojit, (rar) cartonaj, (rar) înnodătură, (regional) compactare.  
Legat (legată)
Legat (legată), adjectiv
Sinonime: angajat, obligat, îndatorat; zdravăn, vânjos, voinic, spătos, solid; închegat, consistent, întărit, îngroşat.  
Legaţie
Legaţie, substantiv feminin
Sinonime: reprezentanţă, oficiu diplomatic.  
Legațiune
Legațiune, substantiv (învechit)
Sinonime: legație.  
Legato
Legato, adverb (muzică)
Sinonime: continuu.  
Legătoare
Legătoare, substantiv
Sinonime: bandaj, basma, cravată, faşă, fular, legătură, pansament, tifon.  
Legătorie
Legătorie, substantiv
Sinonime: cartonaj, scorţitorie, (Transilvania) compactorie.  
Legătui
Legătui, verb (popular)
Sinonime: a (se) angaja, a (se) îndatora, a (se) lega, a (se) obliga, a cădea de acord, a se compromite, a se fixa, a se încheia, a se înțelege, a se stabili (pace), a se uni, (învechit) a legădui.  
Legătuială
Legătuială, substantiv (popular)
Sinonime: acord, alianță, angajament, condiție, înțelegere, învoială, obligație, pact, (variantă) legădueală.  
Legătuință
Legătuință, substantiv
Sinonime: angajament, angajare, învoială, laț, legătură, obligație, pact, tratat, unire.  
Legătură
Legătură, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.  
Legăturică
Legăturică, substantiv
Sinonime: bocceluţă, legătură (mică), legăturiță.  
Lege
Lege, substantiv feminin
Sinonime: acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.  
Legelnic
Legelnic, adjectiv (învechit)
Sinonime: legal, (învechit) legalnic.  
Legendă
Legendă, substantiv
Sinonime: alegorie, anecdotă, apolog, basm, deviză, epigraf, epitaf, exergă, explicație, fabliau, fabulă, ficțiune, folclor, indicație, inscripție, istorie, legendar, minologhion, mit, mitologie, parabolă, poveste, povestioară, povestire, precizare, saga, sinaxar.  
Legendar (legendară)
Legendar (legendară), adjectiv
Sinonime: din poveşti, faimos, proverbial, fantastic, extraordinar.  
Legifer
Legifer, adjectiv
Sinonime: legiferator, legislator, legiuitor.  
Legifera
Legifera, verb
Sinonime: a codifica, a decreta, a edicta, a legaliza, a promulga, a reglementa, (învechit) a legiui.  
Legiferare
Legiferare, substantiv
Sinonime: legalizare, legiferat, reglementare, (învechit) legiuire, (rar) lege.  
Legiferator
Legiferator, adjectiv
Sinonime: justițiar, legiferant, legislativ, legiuitor.  
Legiferi
Legiferi, verb
Sinonime: a legifera.  
Legioneloză
Legioneloză, substantiv
Sinonime: (medicină) (articulat) boala legionarilor, (articulat) febra legiunii; (articulat) febra Pontiac.  
Legislaţie
Legislaţie, substantiv
Sinonime: cartă, constituție, convenție, drept, jurisprudență, lege, (învechit) legiuire, (învechit) testament, (variantă) legislațiune.  
Legist (legistă)
Legist (legistă), adjectiv
Sinonime: jurist.  
Legitate
Legitate, substantiv
Sinonime: (învechit) legalitate.  
Legitim (legitimă)
Legitim (legitimă), adjectiv
Sinonime: legal, just, drept, echitabil, îndreptăţit.  
Legitima
Legitima, verb
Sinonime: a justifica, a îndreptăţi, a identifica, a recunoaște, a stabili adevărul.  
Legitimar
Legitimar, adjectiv (învechit)
Sinonime: (jurisprudență) legitim, rezervatar.  
Legitimare
Legitimare, substantiv
Sinonime: identificare, îndreptățire, justificare, legitimație, legitimizare, motivare, motivație, oficializare, rațiune, recunoaștere, temei.  
Legitimist
Legitimist, adjectiv (și substantiv)
Sinonime: imobilist, monarhist, regalist, tradiționalist, (învechit) leghitimist.  
Abilitate (abilități)
Abilitate (abilități), substantiv feminin
Sinonime: agilitate, ușurință, îndemânare, pricepere, destoinicie, iscusinţă, dibăcie, ingeniozitate, virtuozitate; (la plural) deprinderi, obiceiuri, șmecherii, șiretlicuri; (termen juridic) aptitudine legală, delegație, împuternicire, mandat, procură.  
Abuz
Abuz, substantiv neutru
Sinonime: exces, exagerare, necumpătare, ilegalitate, injustiție, abatere, încălcare a legii.  
Alia
Alia, verb
Sinonime: a se uni, a se întovărăşi, a se solidariza; a împreuna, a amesteca (prin topire), a pune la un loc, a fuziona, a (se) lega.  
Ataşa
Ataşa, verb
Sinonime: a alătura, a anexa, a alipi, a adăuga, a lega, a lipi, a adera, a agrafa, a asocia, a cupla, a înlănțui, a fixa.  
Atesta
Atesta, verb
Sinonime: a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.  
Atârna
Atârna, verb
Sinonime: a agăţa, a anina, a suspenda; (figurat) a depinde, a fi subordonat, a fi legat de (ceva sau de cineva); a cântări, a apăsa; a spânzura.  
Autoriza
Autoriza, verb
Sinonime: a da dreptul, a permite, a delega, a împuternici, a însărcina, a acorda, a aproba, a legitima, a omologa.  
Balans
Balans, substantiv neutru
Sinonime: balansare, oscilare, legănare, pendulare, oscilaţie, fluctuație; ruliu, tangaj.  
Balot
Balot, substantiv neutru
Sinonime: pachet, bagaj; boccea, legătură.  
Bandaj
Bandaj, substantiv neutru
Sinonime: bandă, faşă, pansament, fâşie, legătură, atelă.  
Bandaja
Bandaja, verb
Sinonime: a pansa, a lega.  
Banderolă
Banderolă, substantiv feminin
Sinonime: fâşie, bandă, legătură.  
Bandit
Bandit, substantiv masculin
Sinonime: tâlhar, hoţ, brigand, asasin, criminal, nelegiuit, canalie, gangster, în afara legii, mizerabil, scelerat.  
Bascula
Bascula, verb
Sinonime: a (se) balansa, a oscila, a (se) legăna, a pendula; a deversa, a revărsa, a vărsa.

Basculă, substantiv
Sinonime: decimal, zecimal, (Transilvania) cântar, (Transilvania şi Banat) majă.  
Bălăbăneală
Bălăbăneală, adjectiv
Sinonime: legănare, balansare, pendulare, clătinare, oscilare, bălăngăială, bălăngăneală, bălălăială, bănănăială.  
Bănănăi
Bănănăi, verb
Sinonime: a se bălăbăni, a se clătina, a se legăna, a se mișca într-o parte și într-alta, a umbla șovăind.  
Binecuvântat (binecuvântată)
Binecuvântat (binecuvântată), adjectiv
Sinonime: blagoslovit, sfinţit, preamărit; întemeiat, îndreptăţit, legitim; (figurat) înzestrat, talentat, dotat.  
Bâţâi
Bâţâi, verb
Sinonime: a da din mâini şi din picioare, a se agita, a se legăna, a se mișca de colo-colo, a umbla de colo-colo.  
Boboti
Boboti, verb (regional)
Sinonime: a (se) face flacără, a arde (trosnind), a dudui, a pâlpâi, a se congestiona, a se inflama, a se irita, a se obrinti, a se tumefia, (despre apă) a se umfla, (despre grâu) a lega, (figurat) a se înfuria.  
Boccea
Boccea, substantiv feminin (popular)
Sinonime: pachet, bagaj, greutate, legătură.  
Branșa
Branșa, verb
Sinonime: a racorda, a face un branşament, a face legătura, a conecta, a uni.

Branșă, substantiv feminin
Sinonime: meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; ramură, domeniu, sector de activitate, disciplină, specialitate, secțiune; aripă; ramificație.  
Branşament
Branşament, substantiv neutru
Sinonime: racordare, legătură, conectare, contact, unire, joncțiune, cuplare.  
Broşa
Broşa, verb
Sinonime: a lega, a cartona, a compacta; a lipi la un loc.

Broșă, substantiv
Sinonime: broșetă, tijă; bijuterie; agrafă.  
Canonic (canonică)
Canonic (canonică), adjectiv
Sinonime: autentic, canonial, conform, convenabil, dogmatic, în spirit religios, legitim, normativ, obligatoriu, ortodox, regulamentar; (drept canonic) drept bisericesc.  
Capăt (capete)
Capăt (capete), substantiv neutru
Sinonime: punct final, margine, extremitate, limită, cap, terminaţie; fragment, rămăşiţă, bucată; (capete de lege, locuțiune) articole.  
Cartona
Cartona, verb
Sinonime: a lega, a broşa.  
Călca
Călca, verb
Sinonime: a pune piciorul, a păşi, a merge, a străbate, a cutreiera, a colinda, a bate un drum, a bătători; a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge; (figurat) a nu respecta (o hotărâre), a nesocoti, a trece peste legi, a încălca; a veni, a se abate, a vizita.

Calca, verb
Sinonime: calchia.  
Cetlui
Cetlui, verb (popular)
Sinonime: a lega strâns, a imobiliza.  
Cimenta
Cimenta, verb
Sinonime: a lega, a consolida, a întări, a face solid.  
Ciuguli
Ciuguli, verb
Sinonime: a (se) certa, a ascuți prost (un obiect), a ciupi, a culege de ici și de acolo, a lăsa urme, a legumi, a mânca puţin, a se drăgosti, a se giugiuli, a se mângâia, a spicui, (popular) a piguli, (regional; figurat) a (se) săruta, (variantă) a ciogoli, (variantă) a ciumeli, (variantă) a ciumuli.  
Clandestin (clandestină)
Clandestin (clandestină), adjectiv
Sinonime: ilegal, nepermis, interzis, în afara legii.  
Clăti
Clăti, verb
Sinonime: a clătina, a mişca, a legăna, a urni, a pune în mişcare, a clinti, a zgudui, a cutremura, a zdruncina; a limpezi rufele.  
Clătina
Clătina, verb
Sinonime: a clăti, a mişca, a legăna, a face oscileze; a şovăi, a se împletici, a se împiedica.  
Coardă
Coardă, substantiv feminin
Sinonime: strună; (popular) vână, nervi, muşchi, tendon, ligament; (popular) curmei; (tehnică) sfoară; (prin Moldova şi Oltenia) săgeată; (tehnică) arc, (regional) crac, punte; (regional) coadă, rână; (tehnică) (regional) apărătoare, ceatlău, gânj, lambă, legătură, prăjină; braţ; (botanică) viţă, lăstar de viţă de vie; (anatomie) (coardă dorsală) notocordă; crucea dinapoi, spadă; (coarda-ielelor) silnic.  
Cod
Cod, substantiv
Sinonime: (termen juridic) codice, condică, pravilă, culegere (de legi), codex; cifru, limbaj secret, convenţie; (ihtiologie) moruă, (învechit, în Transilvania) ştocfiş.  
Codifica
Codifica, verb
Sinonime: a coda, a face legi, a legifera, a legiui, a normaliza, a raționaliza, a reglementa, a reuni într-un cod, a sistematiza, a stabili legi.  
Coerent (coerentă)
Coerent (coerentă), adjectiv
Sinonime: logic, închegat, legat, desluşit, inteligibil, ordonat.  
Coeziune
Coeziune, substantiv feminin
Sinonime: (figurat) legătură, unitate, solidaritate, interdependenţă.  
Comandament
Comandament, substantiv neutru
Sinonime: autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.  
Combina
Combina, verb
Sinonime: a amesteca, a aranja, a asambla, a asocia, a asorta, a calcula, a chibzui, a comasa, a dispune, a fuziona, a îmbina, a împreuna, a îngrămădi, a lega, a organiza, a plămădi, a plănui, a plăsmui, a potrivi, a prepara, a pune la cale, a pune la un loc, a reprezenta în minte, a reuni, a uni într-o anumită ordine, a urzi.  
Combinaţie
Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime: acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.  
Compacta
Compacta, verb
Sinonime: a lega cărţi, a broşa, a cartona; a tasa.  
Comunicare
Comunicare, substantiv feminin
Sinonime: ştire, înștiințare, veste, comunicat; relaţie; legătură; conferinţă, comunicare, relatare.  
Comunicaţie
Comunicaţie, substantiv feminin
Sinonime: adresă, anunț, aviz, comunicare, comunicat, contact, corespondență, difuziune, informație, legătură, mesaj, raport, relaţie, știre, (comunicații de masă) mass-media, (învechit) comunicațiune.  
Condică
Condică, substantiv feminin
Sinonime: caiet, catastif, registru, (rar) carte, (învechit şi regional) metrică, protocol, (învechit) caid, defter, izvod, opis, tartaj, terfelog, (turcism învechit) tefter; cod, codex, culegere de legi; dicţionar, lexicon, vocabular.  
Conecta
Conecta, verb
Sinonime: a face legătura, a lega, a racorda, a branşa.  
Conexa
Conexa, verb
Sinonime: a uni, a reuni, a grupa, a alătura, a face legătura.  
Conexiune
Conexiune, substantiv feminin
Sinonime: legătură, relaţie, raport, conexitate; (conexiune inversă) feedback, retroacţiune, aferentaţie inversă; conectare.  
Consfinți
Consfinți, verb
Sinonime: a stabili, a legifera, a hotărî, a decide, a consacra, a fixa, a statornici, (învechit) a sfinţi; (termen juridic) a confirma, a întări, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra; a legaliza.  
Contact
Contact, substantiv neutru
Sinonime: atingere, contingenţă, familiaritate, intimitate, joncțiune, legătură, raport, relaţie, tangență.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie