Laş (lașă), adjectiv Sinonime:
fricos, temător, mişel, lipsit de curaj, poltron.
Lăsa, verb Sinonime:
a părăsi, a abandona, a ceda, a renunţa, a lepăda; a învoi, a îngădui, a permite, a admite, a accepta; a produce, a întipări, a provoca; a se apleca, a se îndoi, a se denivela.
Lăsătoare, substantiv
Sinonime:
cocârlă, (regional) călcătoare, (regional) schimbătoare (la plug).
Lăsător (lăsătoare), adjectiv Sinonime:
nepăsător, indiferent, neglijent, tembel, dezinteresat, indolent.
Lăsătură, substantiv
Sinonime:
depresiune, șa, (învechit) abandonare, (învechit) amânare, (învechit) omitere, (popular) atârnătură, (regional) curmătură.
Lăscăiață, substantiv (regional)
Sinonime:
hârb, oală cu două toarte, (învechit și regional) lăscaie (mică), (popular) lăscăioară, (regional) lăscăiță.
Lascivie, substantiv (învechit)
Sinonime:
lascivitate.
Lascivitate, substantiv
Sinonime:
(livresc) lubricitate; senzualitate, voluptate; obscenitate, imoralitate, desfrânare, desfrâu.
Lasitudă, substantiv (învechit)
Sinonime:
lasitudine.
Lasitudină, substantiv (învechit)
Sinonime:
lasitudine.
Lasitudine, substantiv
Sinonime:
adinamie, descurajare, dezgust, extenuare, oboseală, plictiseală.
Lăstar, substantiv neutru Sinonime:
mlădiţă, ramură, crenguţă, coardă; (figurat) urmaş, descendent, odraslă.
Lăstăraş, substantiv (popular)
Sinonime:
(botanică) lăstar (mic), lăstărel, lăstăruț, (învechit) lăsturaș, (popular) lăstărică.
Lăstărel, substantiv (popular)
Sinonime:
(botanică) lăstăraș, lăstărică.
Lăstăret, substantiv
Sinonime:
lăstăriş, mladă, (figurat) desiș, (figurat) generație tânără, (figurat) urmaș, (învechit) vlăstăret, (învechit) vlăstăriș.
Abjecţie, substantiv feminin Sinonime:
ticăloşie, josnicie, mârşăvie, nemernicie, infamie, degradare morală, lașitate.
Amâna, verb Sinonime:
a nu face la timp, a lăsa la o parte, a păsui, a-şi lua un răgaz, a reporta, a întârzia (cu ceva).
Baza, verb (reflexiv) Sinonime:
a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva). Bază, substantiv feminin Sinonime:
temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.
Bizui, verb Sinonime:
a se încrede, a se întemeia, a se baza, a se lăsa în seama (cuiva), a se sprijini (pe cineva), a avea încredere, a conta (pe cineva).
Burtă-verde, substantiv masculin (depreciativ) Sinonime:
filistin, parvenit, ciocoi, burghez; făţarnic, laş, mărginit.
Cădea, verb Sinonime:
a pica, a coborî, a se lăsa în jos, a se prăvăli; a atârna, a se pleca; a se desprinde, a se rupe, a se dărâma, a se surpa; a pieri, a muri, a-şi înceta existenţa; a nu avea succes, a nu reuşi, a fi respins; (reflexiv) a reveni, a se cuveni; a se potrivi, a-i sta bine, a cadra.
Cădere, substantiv feminin
Sinonime:
picare, căzătură, prăbuşire, dărâmare, năruire, prăvălire, răsturnare; (geografie) (cădere de apă) cascadă; scăpare, lăsare, dispariţie; eşec, insucces, nereuşită, (livresc) fiasco, chix; (figurat) calitate, competenţă, capacitate, pricepere, drept.
Cășuna, verb Sinonime:
a i se năzări, a-i răsări, (familiar) a-i veni în gând; a purta pică, a prinde necaz (pe cineva), a urî; a bate la cap, a plictisi, a insista, a sta pe capul (cuiva), a nu lăsa în pace; a pricinui, a cauza.
Ceda, verb Sinonime:
a lăsa, a preda, a da, a cesiona; a se supune, a se recunoaşte învins, a nu se împotrivi, a se preda; (despre boli) a scădea, a se ameliora, a se retrage, a dispărea; a nu rezista, a se încovoia, a plesni, a se crăpa, a se rupe, a se sparge.
Ciuguli, verb
Sinonime:
a (se) certa, a ascuți prost (un obiect), a ciupi, a culege de ici și de acolo, a lăsa urme, a legumi, a mânca puţin, a se drăgosti, a se giugiuli, a se mângâia, a spicui, (popular) a piguli, (regional; figurat) a (se) săruta, (variantă) a ciogoli, (variantă) a ciumeli, (variantă) a ciumuli.
Clăpăug (clăpăugă), adjectiv
Sinonime:
atârnat, bleg, blegit, flasc, lăsat, pleoştit, (popular) blegoşat, (prin Oltenia) bleonc, (Moldova şi Transilvania) dăbălăzat, (prin Transilvania) plecozat, (familiar) bleojdit.
Coardă, substantiv feminin
Sinonime:
strună; (popular) vână, nervi, muşchi, tendon, ligament; (popular) curmei; (tehnică) sfoară; (prin Moldova şi Oltenia) săgeată; (tehnică) arc, (regional) crac, punte; (regional) coadă, rână; (tehnică) (regional) apărătoare, ceatlău, gânj, lambă, legătură, prăjină; braţ; (botanică) viţă, lăstar de viţă de vie; (anatomie) (coardă dorsală) notocordă; crucea dinapoi, spadă; (coarda-ielelor) silnic.
Coborî, verb Sinonime:
a (se) da jos, a descinde; a (se) lăsa jos; a reduce, a scădea, a micşora; (reflexiv) a proveni, a avea originea; (figurat, reflexiv) a se înjosi, a se umili.
Comod (comodă), adjectiv Sinonime:
plăcut, convenabil, confortabil; (figurat) leneş, inactiv, lăsător.
Cârci, verb (regional)
Sinonime:
a (se) chirci, a (se) contrage, a (se) pipernici, a (se) strânge, a (se) zgârci, a micșora, (regional) a prevesti; (variante) a (se) cârceia, a (se) cârcia, a (se) împierci, a (se) încârceia, a (se) încârci, a (se) încârcia, a (se) închirci, a (se) pierci. Cârci, substantiv
Sinonime:
(regional) cârcel, strugure mic, vârf de lăstar de vie.
Concede, verb
Sinonime:
a accepta, a admite, a aproba, a concesiona, a consimţi, a îndupleca, a îngădui, a învoi, a da voie, a încuviinţa, a lăsa, a permite, a primi.
Conta, verb Sinonime:
a valora, a avea preţ, a fi însemnat; a se bizui, a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se sprijini, a se întemeia (pe cineva).
Debarasa, verb
Sinonime:
a (se) descotorosi, a (se) dezbăra, a (se) dezobișnui, a (se) dezvăța, a (se) lăsa, a lepăda, a scăpa, a se degaja, (Bucovina) a se coroti, (familiar și figurat) a înțărca, (figurat) a (se) scutura, (figurat) a se curăța, (grecism învechit) a exoflisi, (regional) a se cortorosi.
Dedica, verb Sinonime:
a se închina, a consacra, a destina; a se lăsa absorbit, a se hărăzi.
Degaja, verb Sinonime:
a răspândi, a împrăştia, a radia, a exala, a emana, a emite; a elibera, a da drumul, a lăsa liber.
Depresiune, substantiv feminin
Sinonime:
vale, (popular) lăsătură; (depresiune oceanică) fosă abisală, groapă abisală; demoralizare, descurajare, (livresc) marasm, (învechit) demoralizaţie, (figurat) demobilizare; (figurat) tristeţe, mâhnire, deprimare, melancolie.
Depune, verb
Sinonime:
a se sedimenta, a se lăsa la fund; a (se) pune, a (se) aşeza; a mărturisi, a spune; a prezenta, a înfăţişa, a preda (un act, un document); a lăsa; a plăti; a se aşterne, a cădea; a desfăşura, a presta.
Depunere, substantiv feminin
Sinonime:
depozit, aşezare, lăsare, predare, plată, sedimentare, sediment.
Descăleca, verb
Sinonime:
a descălica, a veni jos, a se lăsa jos, a coborî, a se da jos de pe cal, (învechit) a pedestri; a face un popas, a poposi; a întemeia o țară.
Descoperi, verb
Sinonime:
a dezvălui, a arăta, a revela, a scoate la iveală; a găsi, a afla, a da de ceva, a dezveli, a inventa, a ghici, (rar) a bănui, (livresc) a decela, (rar) a surprinde, a stabili, a destăinui, a divulga; a trăda, a da pe față; a lăsa neapărat, a expune unui atac.
Descotorosi, verb
Sinonime:
a (se) debarasa, a (se) dezbăra, a (se) dezobișnui, a (se) dezvăța, a (se) lăsa, a scăpa, a se degaja, a se elibera, (Bucovina) a se coroti, (familiar; figurat) a înțărca, (figurat) a (se) scutura, (figurat) a se curăța, (grecism învechit) a exoflisi, (regional) a se cortorosi.
Desfăta, verb Sinonime:
a delecta, a încânta, a fermeca; a petrece, a se distra, a se amuza, a se veseli. Desfăța, verb
Sinonime:
(despre pat sau așternut) a lăsa fară rufărie, (despre perne, plapume) a dezbrăca de fețe; (regional) a deschide, a expune, a întinde la vedere.
Desfătare, substantiv feminin
Sinonime:
delectare, plăcere, încântare, petrecere, veselie, farmec, voluptate, vrajă, (învechit şi regional) tefericie, (învechit) încântec, (familiar) deliciu, (figurat) savoare, (rar) desfăt, (învechit) desfătăciune, bucurie; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu. Desfățare, substantiv
Sinonime:
(despre plăpumi, perne, așternut) desfățat, dezbrăcare, lăsare fără rufărie, scoatere; (prin analogie) evitare; (regional) etalare.
Dezbăra, verb
Sinonime:
a elibera, a scăpa, a (se) debarasa, a (se) descotorosi, a (se) dezobişnui, a (se) dezvăţa, a (se) lăsa, (figurat) a (se) scutura, (familiar, figurat) a înţărca.
Distanţa, verb
Sinonime:
a rări, a lăsa distanţă, a îndepărta, a detaşa, a spaţia, a depăși, a devansa, a mări. Distanţă, substantiv feminin
Sinonime:
ecart, depărtare, spaţiu, interval, (Transilvania) scopot, (popular) cale, (învechit) loc, bucată, (regional) postată, lungime; (la figurat, rar) deosebire, diferență.
Eclipsa, verb Sinonime:
a întuneca, a acoperi, a umbri, a pune în umbră, a lăsa în umbră; (figurat) a întrece, a depăşi, a lăsa în urmă. Eclipsă, substantiv feminin Sinonime:
întunecime, întuneric, umbră, beznă, obscuritate.
Elibera, verb
Sinonime:
a dezrobi, a izbăvi, a descătuşa, a scăpa, a emancipa; a fi lăsat la vatră, a (se) slobozi, a (se) volnici; a desărcina, a scoate, a destitui, a exclude, a îndepărta, a da afară (dintr-o funcţie); a da, a preda, a înmâna, a emite, a livra, a distribui, a libera, a salva, (popular) a mântui, (învechit) a apuca, a ierta, a ieşi, a desprinde, a desface, a debloca, a evacua.
Eliziune, substantiv feminin Sinonime:
suprimare, înlăturare, eliminare, lăsare afară, îndepărtare.
Excepta, verb Sinonime:
a nu cuprinde, a exclude, a elimina, a înlătura, a lăsa deoparte, a neglija.
Feri, verb
Sinonime:
a apăra, a proteja, a ocroti, a (se) păzi, a protegui, a adăposti; a ocoli, a evita, a lăsa la o parte, a înconjura, (învechit şi regional) a se socoti, (învechit) a se lepăda, a se veghea, (învechit) a se îndupleca, a fugi; a respecta, a ţine.
Frică, substantiv feminin
Sinonime:
(franţuzism) aprehensiune, fobie, groază, înfricoşare, laşitate, lipsă de curaj, oroare, (popular) păsare, poltronerie, scârbă, spaimă, (învechit) stideală, stidinţă, stidire, teamă, teamăt, temătură, temere, temoare, (rar) temut, timoare, (argou) târşală, târşă.
Fricos (fricoasă), adjectiv
Sinonime:
fără curaj, înfricoşat, laş, poltron, sălbatic, spăimos, speriecios, sperios, temător, timorat, (regional) speriat, (învechit) spăimântos, temut, (argou) târşelos.
Fugi, verb
Sinonime:
a alerga, a curge, a dezerta, a dispărea, a evada, a evita, a goni, a merge în fugă, a o întinde, a o lua la goană, a o șterge, a o tuli, a ocoli, a scăpa (din), a se căra, a se eschiva, a se feri, a se mătrăși, a se mişca repede, a se perinda, a se refugia, a se scurge (rapid), a se sustrage, a trece prin faţa ochilor, a trece (repede), (Bucovina) a scopci, (despre anumite lichide) a da în foc, (familiar) a se cărăbăni, (învechit și regional) a cure, (popular) a lipsi, (regional) a (se) încura; (locuţiune) (a fugi în lume) a pleca de acasă; (locuţiune) (a fugi printre degete) a-i aluneca cuiva ceva din mână, (figurat) a nu se lăsa prins. Fugi, interjecție
Sinonime:
pleacă, (popular) tiva, (prin nord-estul Olteniei) tiutiu; (locuţiune) (fugi de-aici!) pleacă! nu mai spune!; (locuţiune) (fugi de-acolo!) da` de unde! nici gând să fie așa!
Hai, interjecție Sinonime:
haide. Hâi, verb
Sinonime:
a (se) apleca, a (se) dărăpăna, a (se) dărâma, a deveni strâmb, a (se) înclina, a (se) lăsa, a (se) nărui, a (se) pleca, a (se) povârni, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) strâmba, a (se) surpa.
Hărţui, verb
Sinonime:
a asmuţi, a ataca, a ațâța, a cicăli, a întărâta, a necăji, a nu lăsa în pace, a obosi, a pisa, a sâcâi, a se încăiera, a se înfrunta, a se lua la luptă, a suci şi răsuci, a tachina, a zădărî, (variantă) a hârțui.
Ignora, verb Sinonime:
a nu cunoaşte; a nu şti; a neglija, a nu lua în seamă, a trece cu vederea, a uita, a lăsa deoparte.
Iluziona, verb Sinonime:
a-şi închipui, a visa, a se amăgi, a se lăsa dus, a pluti în ireal.
Impasibil (impasibilă), adjectiv
Sinonime:
apatic, calm, delăsător, flegmatic, glacial, imperturbabil, indiferent, indolent, insensibil, lăsător, nepăsător, pasiv, placid, rece, tembel.
Indecent (indecentă), adjectiv
Sinonime:
deplasat, deșănțat, grosier, imoral, impudent, impudic, impur, inconvenabil, inelegant, inoportun, lasciv, libidinos, licențios, lipsit de pudoare, murdar, neconvenabil, necuviincios, neelegant, neînfrânat, nerușinat, obscen, pornografic, promiscuu, provocator, repugnant, respingător, scabros, scandalos, scârbos, senzual, sexi, sexual, sordid, șocant, trivial, vulgar, (familiar) deșucheat, (familiar) porcos, (figurat) decoltat, (figurat) deocheat, (figurat) îmbăiat, (figurat) picant, (figurat) piperat, (figurat) porcesc, (figurat) spurcat, (învechit și popular) scârnav, (învechit și popular) slobod, (învechit și regional) măscăricios, (învechit) imodest, (învechit) necuvios, (regional) porcotos, (regional) sculățel.
Indolenţă, substantiv feminin
Sinonime:
abulie, apatie, astenie, ataraxie, atonie, delăsare, farniente, frigiditate, imobilism, impasibilitate, inactivitate, inacțiune, indiferentism, indiferenţă, inerție, insensibilitate, langoare, lasitudine, lene, lenevie, lenevire, lentoare, limfatism, lipsă de energie, moleșeală, moliciune, neîngrijire, nepăsare, nesimțire, nonșalanță, pasivism, pasivitate, placiditate, prostrație, puturoșenie, puturoșie, stagnație, tembelism, torpoare, trândăveală, trândăvie, trândăvit, (figurat) răceală, (grecism învechit) adiaforie, (învechit) negrijă, (învechit) negrijință, (învechit) tandur, (învechit) tembelâc.
Îngădui, verb Sinonime:
a permite, a admite, a tolera, a fi de acord, a lăsa să, a da voie, a încuviinţa, a consimţi.
Întrece, verb Sinonime:
a depăşi, a o lua înainte, a lăsa în urmă, a exceda; a se alinta, a se copilări, a se izmeni, a face fasoane.
Învoi, verb
Sinonime:
a (se) angaja, a (se) tocmi, a (se) uni, a accepta, a adera la, a admite, a aproba, a concilia, a consimţi, a conveni, a face pe voie, a fi în concordanță, a încuviința, a îngădui, a lăsa, a pactiza, a permite, a primi, a se împăca, a se îndupleca, a se înțelege, a se potrivi, a se reconcilia, a se vorbi, a trăi în bună înțelegere, a voi, a vrea, (Banat) a se toldui, (grecism învechit) a se simfonisi, (învechit și popular) a se prinde, (învechit și regional) a se grăi, (învechit și regional) a se pleca, (învechit) a aprobălui, (învechit) a favoriza, (învechit) a fi de acord, (învechit) a mulțumi, (învechit) a ogodi, (învechit) a pristăni, (învechit) a se lovi, (învechit) a se târgui, (învechit) a veni, (livresc) a concede, (Moldova și Bucovina) a pozvoli, (popular) a se ajunge, (popular) a se pogodi, (prin Muntenia) a se îndogăți.
Lepăda, verb
Sinonime:
a abandona, a abjura, a afurisi, a alunga, a anatemiza, a arunca, a avorta, a azvârli, a blestema, a deborda, a descărca, a excomunica, a expulza, a goni, a izgoni, a înlătura, a lua, a năpârli, a nega, a nu mai fi de acord, a părăsi, a refuza, a renega, a renunţa, a respinge, a scoate, a se apăra, a se depărta, a se dezbăra, a se dezbrăca, a se dezice, a se dezvinovăți, a se feri, a se îndepărta, a se lăsa, a se păzi, a se schimba, a trage, a vărsa, a voma, a vomita, a zvârli, a-şi muta gândul, (învechit) a scutura, (regional) a lăpăda, (regional) a țipa.
Legăna, verb Sinonime:
a se balansa, a se clătina, a oscila; (reflexiv) a se amăgi, a se lăsa dus.
