Laş (lașă), adjectiv
Sinonime: fricos, temător, mişel, lipsit de curaj, poltron.  Lăsa, verb
Sinonime: a părăsi, a abandona, a ceda, a renunţa, a lepăda; a învoi, a îngădui, a permite, a admite, a accepta; a produce, a întipări, a provoca; a se apleca, a se îndoi, a se denivela.  Lăsător (lăsătoare), adjectiv
Sinonime: nepăsător, indiferent, neglijent, tembel, dezinteresat, indolent.  

---

Amâna, verb
Sinonime: a nu face la timp, a lăsa la o parte, a păsui, a-şi lua un răgaz, a reporta, a întârzia (cu ceva).  Baza, verb (reflexiv)
Sinonime: a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva).

Bază, substantiv feminin
Sinonime: temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.  Bizui, verb
Sinonime: a se încrede, a se întemeia, a se baza, a se lăsa în seama (cuiva), a se sprijini (pe cineva), a avea încredere, a conta (pe cineva).  Cădea, verb
Sinonime: a pica, a coborî, a se lăsa în jos, a se prăvăli; a atârna, a se pleca; a se desprinde, a se rupe, a se dărâma, a se surpa; a pieri, a muri, a-şi înceta existenţa; a nu avea succes, a nu reuşi, a fi respins; (reflexiv) a reveni, a se cuveni; a se potrivi, a-i sta bine, a cadra.  Cădere, substantiv feminin
Sinonime: picare, căzătură, prăbuşire, dărâmare, năruire, prăvălire, răsturnare; (geografie) (cădere de apă) cascadă; scăpare, lăsare, dispariţie; eşec, insucces, nereuşită, (livresc) fiasco, chix; (figurat) calitate, competenţă, capacitate, pricepere, drept.  Cășuna, verb
Sinonime: a i se năzări, a-i răsări, (familiar) a-i veni în gând; a purta pică, a prinde necaz (pe cineva), a urî; a bate la cap, a plictisi, a insista, a sta pe capul (cuiva), a nu lăsa în pace; a pricinui, a cauza.  Ceda, verb
Sinonime: a lăsa, a preda, a da, a cesiona; a se supune, a se recunoaşte învins, a nu se împotrivi, a se preda; (despre boli) a scădea, a se ameliora, a se retrage, a dispărea; a nu rezista, a se încovoia, a plesni, a se crăpa, a se rupe, a se sparge.  Clăpăug (clăpăugă), adjectiv
Sinonime: atârnat, bleg, blegit, flasc, lăsat, pleoştit, (popular) blegoşat, (prin Oltenia) bleonc, (Moldova şi Transilvania) dăbălăzat, (prin Transilvania) plecozat, (familiar) bleojdit.  Coborî, verb
Sinonime: a (se) da jos, a descinde; a (se) lăsa jos; a reduce, a scădea, a micşora; (reflexiv) a proveni, a avea originea; (figurat, reflexiv) a se înjosi, a se umili.  Comod (comodă), adjectiv
Sinonime: plăcut, convenabil, confortabil; (figurat) leneş, inactiv, lăsător.  Concede, verb
Sinonime: a accepta, a admite, a aproba, a concesiona, a consimţi, a îndupleca, a îngădui, a învoi, a da voie, a încuviinţa, a lăsa, a permite, a primi.  Conta, verb
Sinonime: a valora, a avea preţ, a fi însemnat; a se bizui, a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se sprijini, a se întemeia (pe cineva).  Debarasa, verb
Sinonime: a (se) descotorosi, a (se) dezbăra, a (se) dezobișnui, a (se) dezvăța, a (se) lăsa, a lepăda, a scăpa, a se degaja, (Bucovina) a se coroti, (familiar și figurat) a înțărca, (figurat) a (se) scutura, (figurat) a se curăța, (grecism învechit) a exoflisi, (regional) a se cortorosi.  Dedica, verb
Sinonime: a se închina, a consacra, a destina; a se lăsa absorbit, a se hărăzi.  Degaja, verb
Sinonime: a răspândi, a împrăştia, a radia, a exala, a emana, a emite; a elibera, a da drumul, a lăsa liber.  Depresiune, substantiv feminin
Sinonime: vale, (popular) lăsătură; (depresiune oceanică) fosă abisală, groapă abisală; demoralizare, descurajare, (livresc) marasm, (învechit) demoralizaţie, (figurat) demobilizare; (figurat) tristeţe, mâhnire, deprimare, melancolie.  Depune, verb
Sinonime: a se sedimenta, a se lăsa la fund; a (se) pune, a (se) aşeza; a mărturisi, a spune; a prezenta, a înfăţişa, a preda (un act, un document); a lăsa; a plăti; a se aşterne, a cădea; a desfăşura, a presta.  Depunere, substantiv feminin
Sinonime: depozit, aşezare, lăsare, predare, plată, sedimentare, sediment.  Descăleca, verb
Sinonime: a descălica, a veni jos, a se lăsa jos, a coborî, a se da jos de pe cal, (învechit) a pedestri; a face un popas, a poposi; a întemeia o țară.  Descoperi, verb
Sinonime: a dezvălui, a arăta, a revela, a scoate la iveală; a găsi, a afla, a da de ceva, a dezveli, a inventa, a ghici, (rar) a bănui, (livresc) a decela, (rar) a surprinde, a stabili, a destăinui, a divulga; a trăda, a da pe față; a lăsa neapărat, a expune unui atac.  Desfăta, verb
Sinonime: a delecta, a încânta, a fermeca; a petrece, a se distra, a se amuza, a se veseli.

Desfăța, verb
Sinonime: (despre pat sau așternut) a lăsa fară rufărie, (despre perne, plapume) a dezbrăca de fețe; (regional) a deschide, a expune, a întinde la vedere.  Desfătare, substantiv feminin
Sinonime: delectare, plăcere, încântare, petrecere, veselie, farmec, voluptate, vrajă, (învechit şi regional) tefericie, (învechit) încântec, (familiar) deliciu, (figurat) savoare, (rar) desfăt, (învechit) desfătăciune, bucurie; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.

Desfățare, substantiv
Sinonime: (despre plăpumi, perne, așternut) desfățat, dezbrăcare, lăsare fără rufărie, scoatere; (prin analogie) evitare; (regional) etalare.  Dezbăra, verb
Sinonime: a elibera, a scăpa, a (se) debarasa, a (se) descotorosi, a (se) dezobişnui, a (se) dezvăţa, a (se) lăsa, (figurat) a (se) scutura, (familiar, figurat) a înţărca.  Distanţa, verb
Sinonime: a rări, a lăsa distanţă, a îndepărta, a detaşa, a spaţia, a depăși, a devansa, a mări.

Distanţă, substantiv feminin
Sinonime: ecart, depărtare, spaţiu, interval, (Transilvania) scopot, (popular) cale, (învechit) loc, bucată, (regional) postată, lungime; (la figurat, rar) deosebire, diferență.  Eclipsa, verb
Sinonime: a întuneca, a acoperi, a umbri, a pune în umbră, a lăsa în umbră; (figurat) a întrece, a depăşi, a lăsa în urmă.

Eclipsă, substantiv feminin
Sinonime: întunecime, întuneric, umbră, beznă, obscuritate.  Elibera, verb
Sinonime: a dezrobi, a izbăvi, a descătuşa, a scăpa, a emancipa; a fi lăsat la vatră, a (se) slobozi, a (se) volnici; a desărcina, a scoate, a destitui, a exclude, a îndepărta, a da afară (dintr-o funcţie); a da, a preda, a înmâna, a emite, a livra, a distribui, a libera, a salva, (popular) a mântui, (învechit) a apuca, a ierta, a ieşi, a desprinde, a desface, a debloca, a evacua.  Eliziune, substantiv feminin
Sinonime: suprimare, înlăturare, eliminare, lăsare afară, îndepărtare.  Excepta, verb
Sinonime: a nu cuprinde, a exclude, a elimina, a înlătura, a lăsa deoparte, a neglija.  Feri, verb
Sinonime: a apăra, a proteja, a ocroti, a (se) păzi, a protegui, a adăposti; a ocoli, a evita, a lăsa la o parte, a înconjura, (învechit şi regional) a se socoti, (învechit) a se lepăda, a se veghea, (învechit) a se îndupleca, a fugi; a respecta, a ţine.  Fugi, verb
Sinonime: a alerga, a curge, a dezerta, a dispărea, a evada, a evita, a goni, a merge în fugă, a o întinde, a o lua la goană, a o șterge, a o tuli, a ocoli, a scăpa (din), a se căra, a se eschiva, a se feri, a se mătrăși, a se mişca repede, a se perinda, a se refugia, a se scurge (rapid), a se sustrage, a trece prin faţa ochilor, a trece (repede), (Bucovina) a scopci, (despre anumite lichide) a da în foc, (familiar) a se cărăbăni, (învechit și regional) a cure, (popular) a lipsi, (regional) a (se) încura; (locuţiune) (a fugi în lume) a pleca de acasă; (locuţiune) (a fugi printre degete) a-i aluneca cuiva ceva din mână, (figurat) a nu se lăsa prins.

Fugi, interjecție
Sinonime: pleacă, (popular) tiva, (prin nord-estul Olteniei) tiutiu; (locuţiune) (fugi de-aici!) pleacă! nu mai spune!; (locuţiune) (fugi de-acolo!) da` de unde! nici gând să fie așa!  Hai, interjecție
Sinonime: haide.

Hâi, verb
Sinonime: a (se) apleca, a (se) dărăpăna, a (se) dărâma, a deveni strâmb, a (se) înclina, a (se) lăsa, a (se) nărui, a (se) pleca, a (se) povârni, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) strâmba, a (se) surpa.  Hărţui, verb
Sinonime: a asmuţi, a ataca, a ațâța, a cicăli, a întărâta, a necăji, a nu lăsa în pace, a obosi, a pisa, a sâcâi, a se încăiera, a se înfrunta, a se lua la luptă, a suci şi răsuci, a tachina, a zădărî, (variantă) a hârțui.  Ignora, verb
Sinonime: a nu cunoaşte; a nu şti; a neglija, a nu lua în seamă, a trece cu vederea, a uita, a lăsa deoparte.  Iluziona, verb
Sinonime: a-şi închipui, a visa, a se amăgi, a se lăsa dus, a pluti în ireal.  Impasibil (impasibilă), adjectiv
Sinonime: apatic, calm, delăsător, flegmatic, glacial, imperturbabil, indiferent, indolent, insensibil, lăsător, nepăsător, pasiv, placid, rece, tembel.  Îngădui, verb
Sinonime: a permite, a admite, a tolera, a fi de acord, a lăsa să, a da voie, a încuviinţa, a consimţi.  Întrece, verb
Sinonime: a depăşi, a o lua înainte, a lăsa în urmă, a exceda; a se alinta, a se copilări, a se izmeni, a face fasoane.