Întona, verb
Sinonime: a începe un cântec, a fredona.

Intona, verb
Sinonime: a cânta, a executa un cântec, a fredona, a îngâna, a întona, a modula, a murmura, a rosti cu un ton specific.  Intonațiune, substantiv
Sinonime: intonație.  

---

Accent, substantiv neutru
Sinonime: ton, intonaţie, reliefare, punctuație, pronunție, întărire.  Cânta, verb
Sinonime: (muzică) a executa, a interpreta, a intona, a doini, a compune, a scrie versuri, (popular) a glăsui, a spune, a viersui, a zice, (învechit) a glăsi, a juca, a suna, a sufla; a glorifica; a boci, a căina, a jeli, a jelui, a lamenta, a plânge, a se tângui, a se văicări, a se văita.  Fluiera, verb
Sinonime: a şuiera; a sufla tare, a vâjâi; a cânta, a intona.  Glăsui, verb (popular)
Sinonime: a boci, a căina, a cânta, a exprima, a executa, a grăi, a intona, a interpreta, a jeli, a jelui, a lamenta, a plânge, a rosti, a spune, a tângui, a văicări, a văita, a vorbi, a zice.  Inflexiune, substantiv feminin
Sinonime: curbare, declivitate, elasticitate, intonare, intonaţie, îndoire, mlădiere, modulare, modulaţie, ton, tonalitate; (locuţiune) (inflexiune osoasă) incurbare osoasă.  Suna, verb
Sinonime: a răsuna, a se auzi; a cânta, a intona; a glăsui, a zice.  Ton, substantiv neutru
Sinonime: sunet, glas, intonaţie, inflexiune, accent; nuanță, culoare.  Voce, substantiv feminin
Sinonime: glas, vorbire, intonare.  Fredonare, substantiv
Sinonime: intonare, îngânare.  Glăsi, verb
Sinonime: a boci, a căina, a cânta, a executa, a intona, a interpreta, a jeli, a jelui, a lamenta, a plânge, a rosti, a spune, a tângui, a văicări, a văita, a vorbi, a zice.  Pronunţiaţie, substantiv
Sinonime: (învechit) accent, accentuare, accentuație, articulare, articulație, balbuție, bâlbâială, debit, dicțiune, elocuțiune, enunțare, fonetică, graseiere, inflexiune, intonație, iotacism, lalație, lambdacism, pronunţare, pronunţie, rotacism, rotacizare, sigmatism, ton.  Pronunţie, substantiv
Sinonime: accent, accentuație, articulație, dicțiune, elocuțiune, fonetism, inflexiune, intonație, mod de a pronunța, pronunţare, rostire, ton, (învechit) pronunţiaţie.  Întorsură, substantiv
Sinonime: cot, cotitură, curbă, intonație (nouă), întorsătură, întortochetură, mlădiere, modulație, ocol, răsucitură, serpentină, sinuozitate, șerpuire, șerpuitură.  Viersui, verb (popular)
Sinonime: a cânta, a executa, a interpreta, a intona, a îngâna.