Grai, substantiv neutru
Sinonime: accent, alocuțiune, argou, cuvânt, dialect, discurs, glas, idiom, învoială, limbaj, limbă, proverb, rostire, târguială, termen, verb, voce, vorbă, vorbire, zicală.

Grăi, verb
Sinonime: a boteza, a conveni, a cuvânta, a denumi, a exprima prin grai, a glăsui, a intitula, a înţelege, a porecli, a reda prin cuvinte, a rosti, a scoate, a se chema, a se învoi, a se numi, a se pune de acord, a spune, a supranumi, a vorbi, a zice.  Grăime, substantiv (învechit)
Sinonime: greime.  Grăire, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: vorbă, cuvânt, zisă, zicere, spusă.  Grăitor, substantiv
Sinonime: peţitor, (regional) vornicel.  Grăitor (grăitoare), adjectiv
Sinonime: convingător, elocvent, concludent.  Grăiuț, substantiv
Sinonime: grai (plăcut).  

---

Amuţi, verb
Sinonime: a tăcea (deodată), a-și pierde graiul, a deveni mut(ă).  Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime: vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.  Cuvânta, verb
Sinonime: a vorbi, a grăi, a zice, a spune; a ţine un discurs, a conferenţia, a expune.  Cuvântare, substantiv feminin
Sinonime: alocuțiune, comunicare, conferință, cugetare, cuvânt, declarare, discurs, enunțare, exprimare, expunere, fală, grăire, predică, spunere, zicere, (familiar și depreciativ) logos, (învechit) conversație, (învechit) prefață, (învechit) rațiune, (învechit) voroavă, (popular) vorbă, (popular) vorbire.  Dialect, substantiv neutru
Sinonime: limbă, vorbire; (regional) grai; (livresc) idiom; argou, jargon, slang.  Elocvent (elocventă), adjectiv
Sinonime: grăitor, convingător, concludent, demonstrativ, expresiv, ilustrativ, sugestiv, (învechit) limbut, slovesnic.  Expresiv (expresivă), adjectiv
Sinonime: plastic, sugestiv, elocvent, grăitor, evocator, evocativ, nuanţat, pitoresc, pregnant, semnificativ, viu, (figurat) colorat.  Glas, substantiv neutru
Sinonime: canon, cânt, ciripit, cuvânt, ghiers, grai, gură, ştire, termen, ton, veste, voce, vorbă, (învechit) rost, (livresc) verb, (popular) limbă, (regional) boace.  Glăsui, verb (popular)
Sinonime: a boci, a căina, a cânta, a exprima, a executa, a grăi, a intona, a interpreta, a jeli, a jelui, a lamenta, a plânge, a rosti, a spune, a tângui, a văicări, a văita, a vorbi, a zice.  Gură, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.  Idiom, substantiv masculin
Sinonime: grai, dialect, vorbire, limbă.  Învoi, verb
Sinonime: a (se) angaja, a (se) tocmi, a (se) uni, a accepta, a adera la, a admite, a aproba, a concilia, a consimţi, a conveni, a face pe voie, a fi în concordanță, a încuviința, a îngădui, a lăsa, a pactiza, a permite, a primi, a se împăca, a se îndupleca, a se înțelege, a se potrivi, a se reconcilia, a se vorbi, a trăi în bună înțelegere, a voi, a vrea, (Banat) a se toldui, (grecism învechit) a se simfonisi, (învechit și popular) a se prinde, (învechit și regional) a se grăi, (învechit și regional) a se pleca, (învechit) a aprobălui, (învechit) a favoriza, (învechit) a fi de acord, (învechit) a mulțumi, (învechit) a ogodi, (învechit) a pristăni, (învechit) a se lovi, (învechit) a se târgui, (învechit) a veni, (livresc) a concede, (Moldova și Bucovina) a pozvoli, (popular) a se ajunge, (popular) a se pogodi, (prin Muntenia) a se îndogăți.  Limbă, substantiv feminin
Sinonime: limbaj, vorbire, cuvânt, verb; grai, glas; (învechit) informaţie, relaţie, veste, ştire; (învechit) popor, neam, naţiune.  Pilduitor (pilduitoare), adjectiv
Sinonime: exemplar; grăitor, elocvent, ilustrativ.  Pronunţa, verb
Sinonime: a (se) rosti, a (se) spune, a articula, a comunica, a consimţi, a da o sentință, a emite, a exprima, a face cunoscut, a formula, a grăi, a lua atitudine, a opina, a scoate, a se declara, a ține, a vorbi, a zice, a-şi da avizul, a-și spune părerea, (învechit) a proforisi, (învechit) a pronuncia, (învechit) a pronunția, (prin Moldova) a blești.  Reprezentativ (reprezentativă), adjectiv
Sinonime: alegoric, caracteristic, clasic, emblematic, expresiv, grăitor, ilustrativ, intelectual, parlamentar, semnificativ, simbolic, specific, tipic, (livresc) exponenţial.  Semnificativ (semnificativă), adjectiv
Sinonime: expresiv, sugestiv, grăitor; însemnat, important, valoros, de preţ.  Simptomatic (simptomatică), adjectiv
Sinonime: accidental, caracteristic, incidental, indicativ, întâmplător, ocazional, revelator, semnificativ, sporadic, tipic, (figurat) grăitor.  Spune, verb
Sinonime: a zice, a vorbi, a se exprima, a grăi, a rosti, a declara, a comunica, a se adresa, a glăsui, a relata, a povesti, a istorisi, a nara, a expune, a evoca; (figurat, popular) a cânta, a recita; a explica, a lămuri, a clarifica, a limpezi; a mărturisi, a destăinui, a dezvălui, a da pe faţă, a divulga.  Verbal (verbală), adjectiv
Sinonime: oral, spus, prin viu grai.  Vorbă, substantiv feminin
Sinonime: cuvânt, grai, vocabulă; convorbire, conversaţie, discuţie, taifas; promisiune, făgăduinţă; zvon, veste, ştire, informaţie; zicală, zicătoare; proverb, expresie; înţelegere, învoială, târguială, acord, tocmeală.  Vorbi, verb
Sinonime: a spune, a zice, a grăi, a cuvânta, a discuta; (reflexiv) a se sfătui, a se înţelege, a se învoi.  Edificator (edificatoare), adjectiv
Sinonime: clarificator, concludent, convingător, decisiv, edifiant, elocvent, exemplar, explicativ, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, lămuritor, pilduitor, probant, puternic, serios, solid, tare, temeinic, vorbitor, (învechit) înduplecător.  Sugestiv (sugestivă), adjectiv
Sinonime: sugerativ, evocator, expresiv, provocant; grăitor; simpatetic.  Convingător, adjectiv
Sinonime: concludent, decisiv, edificator, elocvent, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, pilduitor, puternic, serios, solid, tare, temeinic, (rar) probant, vorbitor, (învechit) înduplecător.  Excavator, substantiv
Sinonime: autoexcavator, escavator, buldozer, graifăr.  Verb, substantiv
Sinonime: categorie gramaticală, cuvânt, glas, grai, gură, limbaj, locuțiune, parolă, sintagmă, termen, voce, vorbă.  Boace, substantiv
Sinonime: (regional) cuvânt, glas, grai, gură, termen, voce, vorbă.  Milogit (milogită), adjectiv
Sinonime: (rar; despre voce, grai) plângăreț, plângător.  Grițar, substantiv (învechit)
Sinonime: bănuț, crăițar, creițar, crițar, crucer, gologan, grăiță.  Deciziv, adjectiv
Sinonime: adânc, capital, cardinal, concludent, considerabil, convingător, crucial, decisiv, determinant, edificator, elocvent, esențial, fundamental, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, important, irefutabil, însemnat, major, nodal, organic, pilduitor, primordial, probant, profund, puternic, radical, serios, solid, structural, substanțial, tare, temeinic, vital, vorbitor, (figurat) strivitor, (figurat) zdrobitor, (franțuzism învechit) ponderos, (învechit) decizător, (învechit) înduplecător.  Supranumi, verb
Sinonime: a boteza, a califica, a chema, a denumi, a intitula, a înzestra cu un supranume, a numi, a porecli, a spune, a zice, (învechit și regional) a număra, (învechit) a grăi, (învechit) a nomina, (învechit) a numeni, (învechit) a titlui.  Vorbitor, adjectiv
Sinonime: comunicativ, concludent, convingător, cuvântăreț, cuvântător, decisiv, edificator, elocvent, evident, expansiv, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, pilduitor, prietenos, puternic, semnificativ, serios, sociabil, solid, sonor, sugestiv, tare, temeinic, volubil, vorbăreț, vorbit, (variantă) vorbitoriu.

Vorbitor, substantiv
Sinonime: alocutor, conferențiar, emițător, interlocutor, locutor, orator, parloar, (învechit) parlatoriu, (popular) mesager, (rar) cuvântător, (Transilvania) pețitor, (variantă) vorbitoriu.