Fir, substantiv neutru
Sinonime: ață, filament, firet, fibră, cablu, tulpină; sfor; bob, grăunte, pic, fărâmă, cantitate neînsemnată; (tehnică) (fir cu plumb) sfoară.  Firav (firavă), adjectiv
Sinonime: slăbuţ, plăpând, debil, delicat, gingaş.  Fire, substantiv feminin
Sinonime: lume, natură, viaţă, mediu; caracter, structură, temperament, cuget, cumpăt, cumpătare, fel, (livresc) umoare, (învechit şi regional) natural, (învechit) duh, (figurat) inimă; apucătură, deprindere, nărav, obicei, obişnuinţă, (Banat) ogod; ciclu, menstruaţie, period.  Fireş, adjectiv
Sinonime: firesc, natural, normal, obişnuit.  Firesc (firească), adjectiv
Sinonime: natural, normal, obişnuit, de la sine înţeles, (învechit) fireş, (figurat) curat, regulat; (cu rol de substantiv) naturaleţe.  Fireşte, adverb
Sinonime: natural, bineînţeles, negreşit, desigur, de bună seamă, normal.  Firet, substantiv
Sinonime: ceapraz, (învechit şi regional) pasmant.  Firetic, adjectiv
Sinonime: coleric, furios, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverşunat, mâniat, mânios, pornit.  Firez, substantiv
Sinonime: firiz, ferăstrău.  Firezar, substantiv
Sinonime: (entomologie) prunar, burghiaș; (regional) rumeguș.  Firfiric, substantiv (învechit)
Sinonime: băncuţă, (învechit și regional) feferic, (învechit şi regional) libră, (învechit şi regional) piţulă, (învechit şi regional) puişor, (variantă) fifirig, (variantă) firfirică, (variantă) firfirig.  Firfirică, substantiv (regional)
Sinonime: firfiric; (calificativ) pirpiriu.  Firfison, substantiv (învechit)
Sinonime: filfizon, (învechit și familiar) fasonel, (învechit și regional) lifuroi, (învechit și regional) papalete, (popular) firoscos, (regional) fârțâgău, (variantă) filfison.  Firicel, substantiv
Sinonime: fir, firișor, firuț.  Firicică, substantiv
Sinonime: (botanică) (regional) cenuşie, lânăriţă, mucedător, mucezea, mucezeală, mucezică; granat, spilcuţă.  Firidă, substantiv feminin
Sinonime: adâncitură, boltitură, ocniţă, nișă.  Firimitură, substantiv feminin
Sinonime: firmitură, fărâmiţă, bucăţică, fărâmă, (regional) fărâmătură, sfărâmă.  Firişor, substantiv
Sinonime: firicel.  Firitiseală, substantiv
Sinonime: felicitare, (învechit) hiritiseală.  Firitisi, verb
Sinonime: a felicita, (variantă) a heretisi, (variantă) a hiritisi.  Firitisire, substantiv
Sinonime: felicitare, (învechit) hiritisire.  Firiz, substantiv (regional)
Sinonime: chimilioară, corzar, ferăstrău, (regional) hiriz, (variantă) firez.  Firmă, substantiv feminin
Sinonime: titlu, denumire, inscripţie; întreprindere, uzină, fabrică.  Firmament, substantiv neutru
Sinonime: boltă, cer.  Firman, substantiv
Sinonime: (turcism învechit) decret, ordin (emis de sultan), talhâș.  Firn, substantiv
Sinonime: (geografie) neveu.  Firoscos, adjectiv (familiar și popular)
Sinonime: atotștiutor, învățat și deștept, mintos, pedant, priceput, șiret, (variantă) filoscos, (variantă) hiloscos.  Firoseală, substantiv (învechit)
Sinonime: risipă.  Firtăl, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: ban.  Firțăli, verb (regional)
Sinonime: a coase (provizoriu), a însăila, a tivi, (variantă) a ferțăli, (variantă) a ferțălui.  Firuţă, substantiv
Sinonime: (botanică) (regional) fân, floarea-fânului, şuvar-de-munte; rourică, șovar-de-munte.  

---

Ameţi, verb
Sinonime: a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.  Aţă, substantiv feminin
Sinonime: fir, sfoară, filet, șiret, frânghie, funie.

Aţă, adverb
Sinonime: (adverb) direct.

Ata, substantiv (învechit)
Sinonime: atu; avantaj, carte (bună), joker, plus, șansă.  Ban, substantiv masculin
Sinonime: monedă, gologan, para, băncuţă, firfirică; (la plural) parale, avere, capital, resurse.  Băncuţă, substantiv feminin
Sinonime: bancnotă, bilet de bancă, hârtie, hârtie-monedă; firfiric, (învechit şi regional) libră, piţulă, puişor.  Bănuţ (bănuţi), substantiv masculin
Sinonime: ban, gologan, para, băncuţă, firfirică; (la plural) parale, avere, capital, resurse, parai, bănişor; disc embrionar; (botanică) părăluţă, (regional la plural) bănuţei, (la plural) bănuţele, bumbuşor, butculiţă, fruşiţă, mărgărită, păscuţă, (la plural) rotoţele, scânteioară, scânteiuţă, floare-frumoasă, (la plural) floricele-frumoase.  Bineînţeles, adverb
Sinonime: desigur, fireşte, fără îndoială, neîndoielnic.  Boltă, substantiv feminin
Sinonime: firmament, cer; cupolă, boltitură, arc, arcadă, arcuire, gang; încovoiere, flexiune, curbură; (regional) prăvălie, dugheană, băcănie, bogasierie, magazin.  Bovindou, substantiv neutru
Sinonime: nişă, firidă, scobitură, intrând, ieşitură (pe faţada unei clădiri).  Bucăţică, substantiv feminin
Sinonime: părticică, bucăţea, fărâmă, firimitură, sfărâmătură, (regional) mangură, (Banat) smicurătură.  Cablu, substantiv neutru
Sinonime: fir răsucit, funie, odgon, frânghie, împletitură de fire; (învechit, figurat) telefon; (figurat) televiziune.  Caracter, substantiv neutru
Sinonime: fire, natură, fel de a fi, comportare, comportament, eu; semn grafic.  Casa, verb
Sinonime: a anula, a desfiinţa; a scoate din serviciu, a scoate din uz.

Casă, substantiv feminin
Sinonime: imobil, clădire, locuinţă, cămin, domiciliu, familie, dinastie, neam; întreprindere, firmă; casierie, ghişeu de plăţi; coşmelie.

Casa, substantiv articulat
Sinonime: (astronomie) gemma, perla.  Ceapraz, substantiv neutru
Sinonime: firet; (tehnică) apăsător, călcător, (regional) ceaprazar, dinţar, zimţar.  Cer, substantiv neutru
Sinonime: boltă cerească, firmament; rai, providenţă, divinitate, putere divină.  Cotlon, substantiv neutru
Sinonime: colţ, ungher, cot; firidă, ocniţă; vizuină, bârlog.  Cumpăt, substantiv neutru
Sinonime: stăpânire de sine, cumpătare, calm, echilibru, fire, stăpânire, (învechit) stăpânie, (figurat) sânge rece, (rar) răceală, chibzuială; dietă, regim.  Curat (curată), adjectiv
Sinonime: îngrijit, curăţat; (figurat) integru, cinstit, pur, nevinovat, candid; (figurat) senin, clar, transparent, limpede; neamestecat, în stare pură, nepătat, (regional) neîntinat, (Transilvania) tistaş, spălat, nativ, veritabil, natural, adevărat, bun, nealterat, nestricat, nevătămător, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspăt, purificat, salubru, sănătos, tare, cast, corect, distinct, evident, feciorelnic, fecioresc, firesc, ideal, incoruptibil, inocent, leal, necoruptibil, neprihănit, net, normal, obişnuit, onest, platonic, precis, pudic, spovedit, virgin, virginal, desluşit, lămurit.  Custură, substantiv feminin
Sinonime: lamă, tăiș, ascuțiș, briceag, cuțit, fier, limbă; placă de metal; ferăstrău, firez; fierul coasei; ciorsă, bleau; daltă; brăzdar de plug; creastă stâncoasă de munte, karling; om cu apucături rele, hoț, custurar.  Da, verb
Sinonime: a oferi, a dărui, a acorda, a preda, a înmâna, a întinde, a furniza, a procura, a împrumuta, a dona, a ceda, a transmite, a atribui, a conferi, a plăti, a restitui, a jertfi, a vinde, a deplasa, a ajunge, a abate, a nimeri, a aluneca, a întoarce, a arunca, a împrăştia, a izbi, a trage, a face, a produce, a rodi, a apărea, a scoate, a provoca, a hărăzi, a îngădui, a permite, a desfăşura, a susţine, a trasa, a fâţâi, a cerne, a vopsi, a unge, a cădea, a ura; a azvârli, a întâmpla, a juca, a năpusti, a năvăli, a pomeni, a precipita, a prezenta, a repezi, a reprezenta, a sări, a tăbărî, a tălmăci, a traduce, a transpune, a veni, a zvârli.

Da, adverb
Sinonime: desigur, fireşte, (învechit şi regional) dar, (turcism, în Moldova) helbet.  Dar, substantiv neutru
Sinonime: cadou, atenţie, plocon, mită, prinos, ofrandă, danie; milă, har, îndurare; însuşire, talent, vocaţie, înzestrare.

Dar, adverb
Sinonime: da, desigur, fireşte.

Dar, adverb interogativ
Sinonime: oare? păi?

Dar, conjuncție
Sinonime: altfel, altminteri, însă, totuşi, ci, numai, (regional) fără, (prin Transilvania) pedig, darămite, (rar) încămite, mite, nemite, (învechit şi popular) necum, aşadar, deci.  Debil (debilă), adjectiv
Sinonime: plăpând, firav, slab, maladiv, bolnăvicios, delicat, fragil, gingaş, pirpiriu, prizărit, sfrijit, slăbănog, slăbuţ, şubred, (popular) piţigăiat, (învechit şi regional) mârşav, ticălos, (regional) gubav, morânglav, (Muntenia şi Transilvania) sighinaş, (Muntenia şi Oltenia) şiştav.  Degajat (degajată), adjectiv
Sinonime: curățat, deblocat, descongestionat, dezinvolt, eliberat, emanat, exalat, firesc, împrăştiat, înlăturat, liber, natural, neafectat, neartificial, necăutat, nepăsător, neprefăcut, nesilit, nestânjenit, nestudiat, radiat, răspândit, retras, scăpat, simplu, spontan, (figurat) luat înapoi, (învechit) prostatic, (livresc) nonșalant.  Delicateţe, substantiv feminin
Sinonime: atenție, discreție, finețe, firavitate, fragilitate, gingăşie, graţie, nobleţe, politețe, suavitate, subtilitate, (învechit) delicatență, (variantă) delicateță.  Deprindere, substantiv feminin
Sinonime: obişnuinţă, obicei, învăţ, familiarizare; destoinicie, pricepere, experimentare, dexteritate; aclimatizare, însuşire, comportare, tabiet, fire.  Desigur, adverb
Sinonime: sigur, negreşit, neîndoios, bineînţeles, fără îndoială, absolut, cert, fireşte, garantat, indiscutabil, natural, neîndoielnic, normal, precis; da.  Duh, substantiv neutru
Sinonime: arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.  Enerva, verb
Sinonime: a (se) irita, a-şi ieşi din fire, a (se) înfuria, a-şi ieşi din pepeni, a-şi ieşi din ţâţâni (balamale), a (se) supăra, a (se) surescita, a aţâţa, a întărâta, a indispune, a-şi pierde cumpătul, a călca pe nervi, a sâcâi, a-și ieși din sărite, a agasa, a necăji, a plictisi, (livresc) a tracasa, (popular) a ciudi, a zădărî, (regional) a zăhătui, (Moldova) a chihăi, (Banat) a zăgălui, (Moldova şi Bucovina) a zăhăi, (învechit) a scârbi, (popular, la figurat) a ardeia, (regional, la figurat) a scociorî.  Făptură, substantiv feminin
Sinonime: fiinţă, vietate, vieţuitoare, creatură; trup, statură, înfăţişare, aspect, conformaţie, structură; animal, vedere, natură, fire, lume, univers; configuraţie, divinitate, dumnezeu, fizionomie, formă, idol, profil, zeitate, zeu.  Fărâmă, substantiv feminin
Sinonime: firimitură, bucăţică, ruptură, frântură, fărâmătură, pic.

Fărâma, verb
Sinonime: a (se) sfărâma, a (se) sparge, a (se) zdrobi, a (se) frânge, a (se) distruge, a (se) nimici, a (se) prăpădi.  Fărâmătură, substantiv feminin
Sinonime: fărâmă, sfărâmătură, brac, firimitură, pișcătură, strop, dram, pic.  Fărâmiţa, verb
Sinonime: a sfărâma, a zdrobi, a zobi, a pisa, a sparge; a distruge, a nimici, a descompune.

Fărâmiţă, substantiv feminin
Sinonime: firimitură, fărâmă, bucăţică.  Fel, substantiv masculin
Sinonime: mod, manieră, chip, procedeu, cale; varietate, soi, gen, sort, sortiment, categorie; fire, natură, caracter, temperament; origine, neam, familie, spiţă; obicei, datină, tradiţie, (la plural) moravuri; stil, regim, sens, specie, tip, teapă, specimen, (regional) modru, factură.  Fibră, substantiv feminin
Sinonime: fibrilă, ligament, nerv; coardă, fir, filament, nailon, nylon, poliester, țesut.  Filament, substantiv neutru
Sinonime: fir; (figurat) rază.  Filon, substantiv neutru
Sinonime: vână, fir, zăcământ; (la figurat) sursă, izvor, origine.  Fân, substantiv neutru
Sinonime: fânaţ, nutreţ; firuţă, şovar-de-munte, șuvar-de-munte.  Floare, substantiv feminin
Sinonime: corolă, inflorescenţă; desen, broderie, ornament; (figurat) frunte, elită, cremă, lamură; (figurat) caimac, smântână, spumă; (la plural) ciclu, soroc, menstruație; (botanică) (Transilvania, Banat şi prin Moldova) pană, (floarea-călugărului) ciuin, odagaci, săpunariţă, (regional) văcărică, văcariţă; (floarea-cucului) (regional) cuculeasă; (floarea-miresei) regina-nopţii, (rar) spirea; (floarea-paștelui) (regional) (la plural) găinușe, oiță, păscuță, păștiță, turculeț, floarea-oștilor, floarea-păsărilor, floarea-vântului, pâinea-paștelui; (floarea-paștilor) păștiță; (floarea-păsărilor) păștiță, floarea-paştelui; (floarea-raiului) (prin Muntenia) mușețel, priboi; (floarea-reginei) albumeală, albumiță, floare-de-colț, (rar) edelvais, (regional, la plural) flocoșele, steluță, floarea-doamnei; (floarea-soarelui) (învechit și popular) soarea-soarelui, (popular) sora-soarelui, (regional) rază, rujoancă, soreancă, răsarea-soarelui, ruja-soarelui, (Moldova) răsărită, sorică; (floarea-vântului-galbenă) păștiță; (floare-de-colț) floarea-reginei; (floare-de-leac) (regional) bujorel, (la plural) gălbenele, piciorul-cocoșului; (floare-de-perină) (regional) iarbă-de-perină; (flori-de-paie) imortelă, (rar) nemuritoare, (regional) cununiță; (floarea-broaştei) păpădie; (floarea-brumei) brânduşă; (floarea-ciumei) ciucuraşi; (floarea-ciutei) găinuşă; (floarea-codrului) beladonă, mătrăgună; (floarea-crucii) pristolnic, teişor; (floarea-cununii) curcubeu; (floarea-doamnei) albumeală, albumiţă, floarea-reginei, floare-de-colţ; (floarea-duhanului) regina-nopţii; (floarea-fânului) firuţă; (floarea-florilor) ghioc; (floarea-găinii) păpădie; (floarea-grâului) albăstrea, albăstrică, albăstriţă, surguci, vineţea, vineţică; (floarea-hoţului) tâlhărea; (floarea-jelei) linariţă; (floarea-lui-Sântion) drăgaică, sânziană; (floarea-mălaiului) păpădie; (floarea-nopţii) mirodenie, nopticoasă, regina-nopţii; (floarea-oştilor) floarea-paştelui; (floarea-paiului) albăstrea, albăstrică, albăstriţă, vineţea, vineţică; (floarea-paştelui) dediţel; (floarea-paştilor) popilnic; (floarea-patului) parpian; (floarea-Sfintei-Marii) săpunele; (floarea-Sfântului-Ion) răcuină, sânziană; (floarea-soarelui-de-câmp) aglică; (floarea-sorului) păpădie; (floarea-studentului) ciuin, odagaci, săpunariţă; (floarea-stupului) melisă, roiniţă; (floarea-suferinţei) ceasornic; (floarea-șarpelui) mama-pădurii; (floarea-turcului) păpădie; (floarea-untului) verigel; (floarea-văduvelor) ruin; (floarea-vinului) ciocul-cucoarei, pliscul-cocorului, pliscul-cucoarei, priboi, suliţică; (floarea-viorelei) ceapa-ciorii, zambilă; (floarea-viorii) priboi; (floarea-vântului) dediţel, floarea-paştelui; (floarea-zmeului) barba-popii; (floare-boierească) splinuţă; (floare-broştească) piciorul-cocoşului; (floare-buiacă) splinuţă; (floare-de-ceapă) narcisă; (floare-de-câmp-galbenă) barba-caprei; (floare-de-friguri) fierea-pământului, potroacă, ţintaură; (floare-de-lingoare) iarbă-de-lingoare; (floare-de-mazăre) indruşaim, sângele-voinicului; (floare-de-năduf) pojarniţă, sunătoare; (floare-de-nisip) agurijoară, portulacă; (floare-de-ochi) silur; (floare-de-piatră) agurijoară, portulacă; (floare-de-tabac) regina-nopţii; (floare-de-trânji) coronişte; (floare-domnească) garoafă de munte, garoafă sălbatică, garofiţă, surguci, toporaş, violetă, viorea; (floare-frumoasă) bănuţ, părăluţă; (floare-galbenă) pojarniţă, sunătoare, tăietoare; (floare-vânătă) iris, stânjen, stânjenel.  Fragil (fragilă), adjectiv
Sinonime: alterabil, casabil, casant, debil, delicat, efemer, fin, firav, friabil, gingaş, instabil, lejer, nerezistent, nesigur, perisabil, precar, sensibil, slab, volatil, vulnerabil.  Franj, substantiv neutru
Sinonime: ciucure, fir, franjă, (popular şi familiar) ţarţam, (popular) ţurţur, (învechit şi regional) peleş, (regional) roit.  Furios (furioasă), adjectiv
Sinonime: brutal, furibund, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverşunat, mâniat, mânios, năbădăios, năprasnic, nestăpânit, oţărât, pornit, puternic, turbat, violent, zborşit, (familiar) burzuluit, (învechit şi regional) scârbit, (învechit, în Transilvania) firetic, (livresc) obstinat, (popular) îndrăcit, (regional) năvârlios.  Galon, substantiv masculin
Sinonime: feston, firet, ornament, podoabă, tresă; (unitate de măsură) opt pinte.  Găitan, substantiv neutru
Sinonime: brandenburg, ceapraz, firet, galon, şiret, şnur, (variantă) găietan.  Gingaş (gingașă), adjectiv
Sinonime: delicat, fin, graţios, fragil, plăpând, firav, debil; sensibil, dificil, pretenţios, mofturos.  Grosolănie, substantiv feminin
Sinonime: atitudine grosolană, bădărănie, brutalitate, dobitocie, fire de om grosolan, impertinenţă, impoliteţe, indelicateţe, mahalagism, manifestare de om grosolan, mârlănie, mitocănie, mocofănism, mojicie, necuviinţă, nedelicateţe, nepoliteţe, obrăznicie, râtănie, ţărănie, vulgaritate, (învechit) grosime, (popular) mocofănie, (rar, figurat) necioplire, (regional) modorănie.  Inimă, substantiv feminin
Sinonime: abdomen, bărbăţie, bravură, burtă, caracter, centru, cocoş, conştiinţă, cord, cupă, curaj, cutezanţă, dârzenie, esenţă, fire, fond, interior, încumetare, îndrăzneală, materie, măduvă, miez, mijloc, natură, neînfricare, om, piept, rânză, semeţie, stomac, structură, suflet, temeritate, temperament, (învechit, la plural) maţe, (plural) pântece.  Instinctiv (instinctivă), adjectiv
Sinonime: inconştient, pe negândite, natural, firesc.  Iţă, substantiv feminin (popular)
Sinonime: aţă, fir; neam, viță.

Ița, verb (regional)
Sinonime: a bănănăi, a bâțâi, a mișca picioarele cu neastâmpăr, a umbla de colo până acolo, (variantă) a hița.  Izbucni, verb
Sinonime: a erupe, a ţâşni, a stropi, a împroşca, a răbufni, a năvăli; (figurat) a exploda, a-și ieşi din fire, a-şi pierde răbdarea.  Înfuria, verb
Sinonime: a aţâţa, a monta, a scoate din sărite, a scoate din pepeni, a scoate din ţâţâni, a scoate din fire, a scoate din răbdări, a-şi pierde sărita, a-i sări ţandăra, a nu şti de el, a-i sări muştarul, a vedea roşu, a (se) mânia, a (se) supăra rău.  Îngust (îngustă), adjectiv
Sinonime: strâmt, redus, mic, limitat; subţire, delicat, firav; lipsit de orizont, mărginit, prost, meschin.