Fără, prepoziție
Sinonime:
în absența, excluzând, minus, lipsit de, în afară de, fără a ține seama. Fără, adverb
Sinonime:
(învechit) bez, minus, decât, în afară de, exceptând pe. Fără, conjuncție
Sinonime:
ci, dar, însă, numai.
Fără istov, locuţiune
Sinonime:
fără încetare, fără sfârșit, necurmat, nesfârșit.
Fără șovăire, locuțiune adverbială
Sinonime:
cu fermitate, cu hotărâre, dârz, fără ezitare, hotărât, neclintit.
Fărădelege, substantiv feminin
Sinonime:
abjecție, crimă, ignominie, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) fără de lege, (învechit) fără-de-lege, (învechit) fărăleage, (învechit) făr'delege, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) sacrilegiu, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (regional) mârșăvenie, (variantă) fărdelege. Fărădelege, adjectiv
Sinonime:
abject, infam, josnic, mârşav, mişel, mişelesc, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, ticălos, (învechit) criminal, (învechit) necredincios, (învechit) păcătos.
Farafastâc, substantiv
Sinonime:
capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, fleac, maraz, marafet, maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, toană; (la plural, farafastâcuri) zorzoane.
Fărăfund, substantiv
Sinonime:
abis, adânc, prăpastie.
Fărălegi, verb (învechit)
Sinonime:
a face o fărădelege, (învechit) a fărălegiui.
Fărălegiuitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
fără de lege, nelegiuit, păcătos.
Fărâmă, substantiv feminin
Sinonime:
firimitură, bucăţică, ruptură, frântură, fărâmătură, pic. Fărâma, verb
Sinonime:
a (se) sfărâma, a (se) sparge, a (se) zdrobi, a (se) frânge, a (se) distruge, a (se) nimici, a (se) prăpădi.
Fărâmăcios, adjectiv
Sinonime:
fărâmicios.
Fărâmare, substantiv
Sinonime:
casare, sfărâmare, spargere.
Fărâmat, adjectiv
Sinonime:
sfărâmat, spart, zdrobit, frânt, nimicit, distrus.
Fărâmător, adjectiv
Sinonime:
sfărâmător, spărgător, strivitor, zdrobitor, (figurat) distrugător; (variante) fărămător, fărâmitor, fărmător, (învechit și regional) fărmătoriu.
Fărâmătură, substantiv feminin
Sinonime:
fărâmă, sfărâmătură, brac, firimitură, pișcătură, strop, dram, pic.
Fărâmături, verb (regional)
Sinonime:
a fărâmița.
Fărâmăturică, substantiv
Sinonime:
fărâmătură.
Fărămea, substantiv
Sinonime:
bucățea, bucățică, (regional) fărâmea.
Fărâmi, verb (regional)
Sinonime:
a fărâma, a fărma, (învechit) a fărăma; (variante) a fărămi, a fărmi, a fârmi.
Fărâmică, substantiv
Sinonime:
(popular) fărâmiţă. Fărâmica, verb (învechit)
Sinonime:
a fărâmița, (variantă) a fărămica, (variantă) a fărimica. Fărămică, substantiv
Sinonime:
fărâmică.
Fărâmicare, substantiv (învechit)
Sinonime:
fărâmițare, (variantă) fărămicare, (variantă) fărimicare.
Fărâmicat, substantiv (învechit)
Sinonime:
fărâmițare, (variantă) fărămicat, (variantă) fărimicat. Fărâmicat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
fărâmițat, (variantă) fărămicat, (variantă) fărimicat.
Fărâmice, substantiv (învechit)
Sinonime:
bucățea, bucățică, fărâmă, fărâmiță, (învechit) fărâmușă, (popular) fărâmică.
Fărămicios, adjectiv
Sinonime:
fărâmicios.
Fărâmicios (fărâmicioasă), adjectiv Sinonime:
sfărâmicios, granulos, inconsistent, nelegat, fragil, necompact.
Faraminos, adjectiv
Sinonime:
astronomic, colosal, demăsurat, enorm, exagerat, excesiv, exorbitant, extraordinar, fabulos, fantastic, faraonic, fenomenal, gigantesc, impresionant, monumental, prodigios, stupefiant, titanesc.
Fărâmire, substantiv (învechit)
Sinonime:
fărâmare, (variantă) fărămire.
Fărâmit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
fărâmat, (variantă) fărămit, (variantă) fărimit. Fărâmit, substantiv (popular)
Sinonime:
fărâmare, (variantă) fărămit.
Fărâmiţa, verb Sinonime:
a sfărâma, a zdrobi, a zobi, a pisa, a sparge; a distruge, a nimici, a descompune. Fărâmiţă, substantiv feminin Sinonime:
firimitură, fărâmă, bucăţică.
Fărâmițare, substantiv
Sinonime:
atomizat, dezmembrare, dilacerare, fracționare, mărunțire, rupere, sfărâmare, (învechit și regional) smăcinătură, (învechit) crâmpeiere, (învechit) fărâmicare, (învechit) smăcinare, (popular) dumicare, (regional) groire, (variantă) fărămițare, (variantă) fărămițire.
Fărâmiţat (fărâmiţată), adjectiv Sinonime:
zdrobit, fărâmat, sfărâmiţat, zdrobit, pisat, frânt, rupt, îmbucătăţit; (figurat) nimicit, distrus.
Fărâmitură, substantiv feminin
Sinonime:
fărâmătură, fragment, rest.
Fărâmos, adjectiv (învechit)
Sinonime:
fărâmicios, (variantă) fărămos.
Fărâmușă, substantiv (învechit)
Sinonime:
fărâmă, fărâmiță, (învechit) fărâmice, (popular) fărâmică, (regional) fărâmea, (variantă) fărămușă.
Farandolă, substantiv
Sinonime:
dans, horă, rondă.
Faraoancă, substantiv
Sinonime:
faraoană, țigancă.
Faraon, substantiv
Sinonime:
aghiuţă, demon, diavol, drac, încornoratul, naiba, necuratul, satană, tartor.
Faraonic, adjectiv
Sinonime:
de faraon; (figurat) colosal, de proporții impresionante, titanesc, uriaș.
Faraonit, substantiv
Sinonime:
(învechit) egiptean.
Faraonitean, substantiv
Sinonime:
faraonit, (variantă) faraotinean.
Faraonoaică, substantiv (popular)
Sinonime:
drăcoaică.
Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime:
abominabil, detestabil, dezgustător, groaznic, grosolan, ignobil, incalificabil, infam, înfiorător, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, odios, oribil, repugnant, respingător, rușinos, sordid, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (învechit și regional) ticăit, (învechit) fărădelege, (învechit) vil, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.
Amorf (amorfă), adjectiv Sinonime:
neorganizat, nediferenţiat, fără formă, apatic, stins.
Anemic (anemică), adjectiv Sinonime:
anemiat, astenic, fără vlagă, slăbit.
Anodin (anodină), adjectiv
Sinonime:
banal, benign, fad, fără consecințe, fără importanță, fără urmări, indiferent, inofensiv, inoperant, insignifiant, insipid, neimportant, neînsemnat, nesemnificativ, șters, tern, venial.
Apatic (apatică), adjectiv
Sinonime:
delăsător, fără energie, impasibil, inactiv, indiferent, indolent, inert, lăsător, leneș, letargic, moale, molâu, nepăsător, nesimţitor, pasiv, placid, tembel, (figurat) amorf, (figurat) flasc, (figurat) rece, (figurat) vegetativ, (regional) nebriștit.
Astenic (astenică), adjectiv Sinonime:
slab, slăbicios, istovit, fără vlagă.
Astronomic (astronomică), adjectiv
Sinonime:
astrologic, sideral, (învechit) astronomicesc; (figurat) colosal, enorm, exagerat, extraordinar, fabulos, fantastic, faraminos, gigantic, imens, inabordabil, incomensurabil, nemăsurat, uriaș.
Atentat, substantiv neutru
Sinonime:
agresiune, asasinat, atac, atentare, atingere, camuflet, complot, crimă, delict, fărădelege, infracţiune, ofensă, sacrilegiu, tentativă de omor, ultraj, viol, violare, violență.
Barbar (barbară), adjectiv Sinonime:
atroce, bestial, brutal, primitiv, grosier, feroce, fără milă, crud, sălbatic, grosolan, necioplit, sadic.
Bătăios (bătăioasă), adjectiv Sinonime:
năbădăios, iute, neastâmpărat, fără astâmpăr, violent, impulsiv.
Benign (benignă), adjectiv Sinonime:
minor, inofensiv, uşor, tratabil, fără gravitate, trecător, vindecabil, superficial; mic, lejer.
Berc (bearcă), adjectiv Sinonime:
cu coada scurtă, teşit, ciont, ciontit, fără vârf, fără țugui.
Bez, prepoziție (învechit) Sinonime:
afară de, fără, pe lângă, bașca.
Bezmetic (bezmetică), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, aiurit, şui, năuc, capiu, împrăştiat, fără căpătâi, nebun.
Bineînţeles, adverb Sinonime:
desigur, fireşte, fără îndoială, neîndoielnic.
Bont (boantă), adjectiv Sinonime:
ciuntit, turtit, retezat, tocit, scurt şi gros; fără vârf.
Brambura, adverb (familiar) Sinonime:
fără rost, fără căpătâi, fără noimă, alandala, aiurea.
Brudiu (brudie), adjectiv (regional) Sinonime:
tânăr, nevârstnic, necopt, fără experienţă.
Brusc, adverb Sinonime:
deodată, pe neaşteptate, fără veste; spontan; precipitat, subit.
Bucăţică, substantiv feminin Sinonime:
părticică, bucăţea, fărâmă, firimitură, sfărâmătură, (regional) mangură, (Banat) smicurătură.
Capriciu (capricii), substantiv neutru
Sinonime:
ciudăţenie, toană, răsfăţ, extravaganţă, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, (la plural) graţiozităţi, maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, (popular) pârţag, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, (popular) fasoleală, hachiţă, izmeneală, pandalie, (învechit şi regional) marghiolie, nacafa, pală, (regional) marghioleală, năbădaie, toancă, zâmbâc; (Transilvania) pont, (Moldova, prin Bucovina şi Transilvania) sucă, (învechit) schimonosire, schimonositură, (grecism învechit) paraxenie, bâzdâc, farafastâc, marafet, (figurat) boală, dambla; (muzică) fantezie, (rar) ricercar.
Caracudă, substantiv feminin
Sinonime:
albitură, baboiaș, caras, mărunțiș, pește-țigănesc, plevușcă, (rar) plevuică, (regional) chisoagă, (regional) obleț, (regional) pleviță, (regional) sorean; (argou) pantofi; (figurat) persoană fără valoare.
Caria, verb Sinonime:
a se găuri, a se strica, a se roade, a se măcina, a se pulveriza, a se fărâmiţa.
Cerebral (cerebrală), adjectiv Sinonime:
intelectual, mental, raţional, logic; (figurat) rece, uscat, fără vibraţie, lipsit de însufleţire.
Chel (cheală), adjectiv Sinonime:
fără păr, pleşuv, chelbos, cheleş, chilug.
Chelbos (chelboasă), adjectiv Sinonime:
chel, fără păr, pleşuv, cheleş, chilug; (popular) murdar, jegos, scârbos.
Cinic (cinică), adjectiv Sinonime:
sfidător, fără scrupul, fără jenă.
Ciont (cioantă), adjectiv Sinonime:
cu coadă scurtă, berc, teşit, fără vârf.
Ciung (ciungă), adjectiv Sinonime:
fără mână, ciunt, schilod.
Coate-goale, substantiv masculin Sinonime:
neisprăvit, fără căpătâi, sărac.
Colţ, substantiv
Sinonime:
bucată, fărâmă; loc retras, refugiu, ascunziş, cotlon, ungher, unghi, (regional) corn, cot, (Oltenia şi Transilvania) ungheţ; extremitate; (colţul gurii) comisură; canin, dinte, măsea, zimţ; ţintă, (regional) cui; (botanică) (colţul-babei) (regional) păducheriţă, păducherniţă, păduchele-calului, păduchele-elefantului.
Dar, substantiv neutru Sinonime:
cadou, atenţie, plocon, mită, prinos, ofrandă, danie; milă, har, îndurare; însuşire, talent, vocaţie, înzestrare. Dar, adverb
Sinonime:
da, desigur, fireşte. Dar, adverb interogativ
Sinonime:
oare? păi? Dar, conjuncție
Sinonime:
altfel, altminteri, însă, totuşi, ci, numai, (regional) fără, (prin Transilvania) pedig, darămite, (rar) încămite, mite, nemite, (învechit şi popular) necum, aşadar, deci.
Decolorat (decolorată), adjectiv
Sinonime:
şters, palid, fără culoare, spălăcit, (regional) spălat, spălătocit, spălătuit, (figurat) ieşit.
Degeaba, adverb
Sinonime:
zadarnic, în zadar, fără rost, fără nici un folos, inutil, (învechit şi popular) geaba, surda, (Transilvania) heba, (învechit) îndarn; gratis.
Delira, verb
Sinonime:
a aiura, a vorbi fără control, a spune prăpăstii, (învechit şi regional) a bâigui, (Oltenia) a lozi.
Derizoriu (derizorie), adjectiv Sinonime:
neînsemnat, ridicol, de nimic, fără valoare.
Desăvârşit (desăvârşită), adjectiv
Sinonime:
deplin, complet; perfect, măiestrit, magistral, fără cusur, ireproşabil, nemărginit, absolut; sfânt.
Descoperit (descoperită), adjectiv Sinonime:
dezvelit, liber, neacoperit; fără apărare, vulnerabil, fără sprijin.
Desfăta, verb Sinonime:
a delecta, a încânta, a fermeca; a petrece, a se distra, a se amuza, a se veseli. Desfăța, verb
Sinonime:
(despre pat sau așternut) a lăsa fară rufărie, (despre perne, plapume) a dezbrăca de fețe; (regional) a deschide, a expune, a întinde la vedere.
Desfătare, substantiv feminin
Sinonime:
delectare, plăcere, încântare, petrecere, veselie, farmec, voluptate, vrajă, (învechit şi regional) tefericie, (învechit) încântec, (familiar) deliciu, (figurat) savoare, (rar) desfăt, (învechit) desfătăciune, bucurie; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu. Desfățare, substantiv
Sinonime:
(despre plăpumi, perne, așternut) desfățat, dezbrăcare, lăsare fără rufărie, scoatere; (prin analogie) evitare; (regional) etalare.
Desigur, adverb
Sinonime:
sigur, negreşit, neîndoios, bineînţeles, fără îndoială, absolut, cert, fireşte, garantat, indiscutabil, natural, neîndoielnic, normal, precis; da.
Dezbrăcat (dezbrăcată), adjectiv
Sinonime:
gol, fără îmbrăcăminte, neîmbrăcat, despuiat, dezgolit, nud, (regional) pieligos, (Transilvania şi Moldova) târșit.
Direct (directă), adjectiv
Sinonime:
de-a dreptul, fără ocol, drept, nemijlocit, neocolit, (rar) nemediat, personal, făţiş.
Disperat (disperată), adjectiv Sinonime:
desperat, abătut, întristat, atristat, supărat, descurajat, dezolat, deprimat, demoralizat, inconsolabil, de neconsolat, de nemângâiat, fără speranţă.
Disponibil (disponibilă), adjectiv
Sinonime:
liber, fără obligaţii, la dispoziţie, neocupat, (învechit) slobod, (învechit) prisoselnic, utilizabil; vacant, vid.
Dobitoc, substantiv neutru
Sinonime:
animal, vită; om prost, tâmpit, om fără socoteală, nătâng.
Drac, substantiv masculin
Sinonime:
diavol, demon, (articulat) necuratul; rău, nestăpânit, crud; aghiuţă, (articulat) încornoratul, (articulat) naiba, satană, tartor, (livresc) belzebut, (rar) scaraoţchi, (popular şi familiar) michiduţă, (articulat) nichipercea, (articulat) pârlea, sarsailă, (popular) faraon, idol, (articulat) împeliţatul, (articulat) mititelul, (articulat) nefârtatul, (articulat) nevoia, (articulat) pârdalnicul, (articulat) procletul, (articulat) pustiul, (articulat) vicleanul, cel-de-pe-comoară, cel-din-baltă, ducă-se-pe-pustii, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca, (învechit şi regional) mamon, (articulat) săcretul, (articulat) sotea, (regional) hâdache, (articulat) năpustul, spurc, spurcat, şeitan, şotcă, ucigan, (Transilvania, Banat şi Maramureș) bedă, (Moldova şi Bucovina, articulat) benga, (prin Bucovina) carcandilă, (Transilvania şi Moldova, articulat) mutul, (prin Moldova şi Bucovina, articulat) pocnetul, (prin Oltenia) sarsan, (prin Moldova) scaloi, (prin Bucovina, articulat) şlactrafu, (învechit și articulat) împiedicătorul, (articulat) nepriitorul, (eufemistic, articulat) păcatul; (figurat) poznaş, isteţ, vioi, al naibii; (ihtiologie) (drac-de-mare) dragon.
Dumica, verb Sinonime:
a sfărâma, a rupe, a fărămiţa, a ciopârţi; a distruge, a nimici.
Dur (dură), adjectiv
Sinonime:
aspru, sever, acerb, brutal, necruţător, fără menajamente, tare, agresiv, bătăios, coleric, impulsiv, iute, nestăpânit, violent, major, câinesc, drastic, greu, răstit, ridicat, aprig, barbar, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sângeros, (familiar și figurat) belicos.
Etern (eternă), adjectiv Sinonime:
veşnic, nepieritor, nemuritor, fără moarte; perpetuu, necontenit, neîncetat, continuu, necurmat, neîntrerupt.
Exclusiv, adverb Sinonime:
numai, în afară de, fără.
Exorbitant (exorbitantă), adjectiv
Sinonime:
excesiv, exagerat, abuziv, nerezonabil, fără măsură, mare, ridicat, scump, (livresc) inabordabil, (figurat) încărcat, piperat, sărat, umflat, usturător.
Fad (fadă), adjectiv
Sinonime:
nesărat, fără gust; (figurat) inexpresiv, searbăd, insipid, anost, leşietic, leşios, sălciu, (învechit) sălcios, sălcos, neinteresant, plicticos, plictisitor.
Familiar (familiară), adjectiv
Sinonime:
afectuos, apropiat, binecunoscut, comun, cordial, cunoscut, de rând, facil, fără pretenții, intim, ireverențios, lipsit de respect, neafectat, neconvențional, nepretențios, neprotocolar, obișnuit, prietenesc, prietenos, simplu, sociabil, știut, (variantă) (învechit) familier.
Fătălău, substantiv masculin
Sinonime:
hermafrodit, androgin; feteleu, fătoi, fătoc, fătocină, fătăloancă, fătătoi, fătătău; om fără căpătâi.
Făţiş, adverb
Sinonime:
în public, deschis, pe faţă, netăinuit, cu francheţe, loial, sincer, fără ascunzişuri; ostentativ, dinadins; direct, franc, (învechit) aievea, avedere, (figurat) neted, verde. Făţiş, adjectiv
Sinonime:
declarat, deschis, mărturisit, recunoscut, vădit, (livresc) manifest, direct.
Filistin, substantiv masculin Sinonime:
meschin, rău, mărginit, limitat, fără orizont.
Fir, substantiv neutru
Sinonime:
ață, filament, firet, fibră, cablu, tulpină; sfor; bob, grăunte, pic, fărâmă, cantitate neînsemnată; (tehnică) (fir cu plumb) sfoară.
Firimitură, substantiv feminin
Sinonime:
firmitură, fărâmiţă, bucăţică, fărâmă, (regional) fărâmătură, sfărâmă.
Flasc (flască), adjectiv
Sinonime:
moale, fleşcăit, nerezistent, puhav, spongios; (la figurat) lipsit de vlagă, lipsit de energie, fără vigoare, fără forță.
Fracţiona, verb
Sinonime:
a dedubla, a descompune, a divide, a diviza, a fărămiţa, a fragmenta, a îmbucătăţi, a împărţi, a partaja, a rupe, a scinda, a secționa, a subdiviza.
Friabil (friabilă), adjectiv Sinonime:
fragil, fărâmicios, casant, casabil.
Fricos (fricoasă), adjectiv
Sinonime:
fără curaj, înfricoşat, laş, poltron, sălbatic, spăimos, speriecios, sperios, temător, timorat, (regional) speriat, (învechit) spăimântos, temut, (argou) târşelos.
Frântură, substantiv feminin
Sinonime:
bucată, crâmpei, fărâmă, fracțiune, fragment, frângere, parte, porţiune; blenoragie, fractură, gaură, gonoree, ruptură, spărtură.
Fundătură, substantiv feminin
Sinonime:
alee, drum fără ieșire, fundac, înfundătură.
Găunos (găunoasă), adjectiv
Sinonime:
buturos, cariat, chitrofor, fără miez, găurit, gol, scobit, scorburos, sec, stricat, (figurat) lipsit de caracter, (figurat) nevaloros, (învechit și regional) scorboroșit, (rar) deșert, (regional) bortos, (regional) boșturos, (regional) budugănios, (regional) buștihos, (regional) corobăios, (regional) corobănos, (regional) scrobos, (regional) stupos.
Geaba, adverb
Sinonime:
de pomană, de-a surda, degeaba, fără plată, gratis, gratuit, inutil, în zadar, nefolositor, pe degeaba, zadarnic.
Genial (genială), adjectiv Sinonime:
de geniu, excepţional, formidabil, fără egal, ieşit din comun.
Gol (goală), adjectiv
Sinonime:
autentic, desculț, despuiat, deșert, dezbrăcat, exact, golit, lipsit de conținut, neacoperit, neîncărcat, nelocuit, neocupat, nescris, neumblat, nud, pleșuv, pustiu, secat, secătuit, simplu, vid, (astăzi rar) sleit; (figurat) sărac, neavut, golaş; (figurat) sec, fără conţinut, fără fond.
Goz, substantiv neutru (regional)
Sinonime:
gălămoz, gunoi, impuritate, murdărie, necurăţenie, rest, reziduu; (figurat) ticăloșie, fărădelege; (variante) goază, gozură.
Grabnic, adverb
Sinonime:
curând, fără întârziere, imediat, iute, în goană, în grabă, prompt, repede.
Gratis, adverb
Sinonime:
fără bani, fără plată, franco, (în mod) gratuit, pe degeaba, pe nimic, (popular) geaba.
Gratuit (gratuită), adjectiv
Sinonime:
absurd, arbitrar, benevol, dat pe nimic, dezinteresat, discreționar, donat, fără plată, fără temei, fără un scop practic, gratis, hazardat, ineficace, ineficient, infructuos, inutil, iraţional, liber, nefolositor, neîntemeiat, nejustificat, nesusţinut, netrebuincios, neutil, van, zadarnic.
Grăbit (grăbită), adjectiv
Sinonime:
accelerat, des, fără răgaz, iute, în viteză, repezit.
Grăpa, verb Sinonime:
a mărunţi, a fărâmiţa, a boroni. Grapă, substantiv
Sinonime:
(agricultură) (regional) boroană, colţar; (tip de inflorescență în formă de ciorchine) ciorchine.
Haidamac, substantiv masculin
Sinonime:
bătăuş, coblizan, derbedeu, golan, lungan, om fără căpătâi, pierde-vară, prostălău, ştrengar, vlăjgan; bâtă, ciomag, măciucă.
Haidău, substantiv masculin
Sinonime:
bătăuş, derbedeu, golan, om fără căpătâi; văcar; (regional) joc țărănesc.
Haimana, substantiv feminin Sinonime:
derbedeu, vagabond, om fără căpătâi, pierde-vară, om de nimic, fluieră vânt, golan.
Hain (haină), adjectiv Sinonime:
crud, neîndurător, rău la inimă, fără milă, câinos; trădător, necredincios, perfid, de rea credinţă.
Halandala, adverb Sinonime:
în dezordine, aiurea, oricum, la întâmplare, fără rost, confuz, fără cap şi fără coadă.
Hapca, substantiv feminin
Sinonime:
(cu hapca) cu forţa, cu de-a sila, pe nedrept, hoţeşte; cu nemiluita, fără număr, cu rostopală.
Hat, substantiv neutru
Sinonime:
răzor, pârloagă, ţelină, brazdă, mejdină. Hăt, adverb
Sinonime:
de tot, demult, departe, foarte, mult, tare, tocmai, (regional) extrem de; (hăt și bine) fără sfârșit, mult și bine. Hâț, interjecție
Sinonime:
haț; (variante) hâța, huța, ița, uța.
Hibrid (hibridă), adjectiv
Sinonime:
amestecat, compozit, corcit, disparat, eterogen, fără armonie, heteroclit, impur, metis, mixt, nepotrivit, (figurat) panașat, (variantă) ibrid.
Himeric (himerică), adjectiv
Sinonime:
fantastic, fantezist, fără temei, iluzoriu, imaginar, ireal, irealizabil, închipuit, nereal, nerealizabil, utopic, utopist, (variantă) chimeric.
Hoinar (hoinară), adjectiv Sinonime:
vagabond, haimana, derbedeu, pierde-vară, gură-cască, târâie-brâu, plimbăreţ, fără căpătâi, rătăcitor, pribeag, drumeț.
Hotărât (hotărâtă), adjectiv Sinonime:
decis, ferm, neşovăitor, fără ezitare; fixat, stabilit, stipulat; destinat, sorocit, menit; indiscutabil, neîndoios, sigur, categoric, rezolvat.
Iată, interjecție Sinonime:
ia, iacă, uite, vezi; deodată, pe neaşteptate, fără veste.
Ilogic (ilogică), adjectiv
Sinonime:
aberant, absurd, alogic, anormal, antilogic, antirațional, fără temei, incoerent, irațional, nelogic, nerațional, stupid.
Imaculat, adjectiv
Sinonime:
candid, cast, curat, fără pată, feciorelnic, fecioresc, inocent, nepătat, neprihănit, nevinovat, pudic, pur, virgin, virginal.
Imediat, adverb
Sinonime:
cvasiinstantaneu, degrabă, fără întârziere, grabnic, iute, îndată, numaidecât, rapid, repede.
Impacient (impacientă), adjectiv
Sinonime:
alarmat, ardent, enervat, fără tihnă, febril, impetuos, intrigat, iritat, îngrijorat, neliniştit, nerăbdător, nervos.
Impar (impară), adjectiv Sinonime:
fără soţ.
Impecabil (impecabilă), adjectiv Sinonime:
ireproşabil, fără defect, perfect, desăvârşit, fără cusur.
Impotent (impotentă), adjectiv
Sinonime:
emasculat, estropiat, fără putere, inapt, incapabil, infirm, invalid, lipsit de vigoare, necapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog, (argotic) iască, (familiar) șontorog, (popular) becisnic, (popular) legat, (variantă) imputent. Impotent, substantiv
Sinonime:
eunuc, infirm, invalid, (argotic) batal, (argotic) bleg, (popular) becisnic, (regional) pârjac.
Impudic (impudică), adjectiv Sinonime:
neruşinat, fără jenă, imoral.
Incalculabil (incalculabilă), adjectiv
Sinonime:
colosal, considerabil, enorm, fără număr, ilimitat, imens, inapreciabil, incomensurabil, indefinit, indeterminabil, inestimabil, infinit, inombrabil, insolubil, inumerabil, necalculabil, nedeterminabil, nelimitat, nenumărat, nesămăluit, uriaş, (regional) nemaisocotit.
Incoerent (incoerentă), adjectiv Sinonime:
ilogic, fără logică, fără şir, dezlânat, neclar.
Incolor (incoloră), adjectiv Sinonime:
decolorat, spălăcit; (figurat) searbăd, şters, fără nuanţă, fad.
Incomparabil (incomparabilă), adjectiv Sinonime:
neasemănat, extraordinar, fără pereche, fără asemănare.
Inconştient (inconștientă), adjectiv Sinonime:
fără minte, absurd, nesocotit, iresponsabil.
