Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Fărâmă
Fărâmă, substantiv feminin
Sinonime: firimitură, bucăţică, ruptură, frântură, fărâmătură, pic.

Fărâma, verb
Sinonime: a (se) sfărâma, a (se) sparge, a (se) zdrobi, a (se) frânge, a (se) distruge, a (se) nimici, a (se) prăpădi.  
Fărâmare
Fărâmare, substantiv
Sinonime: casare, sfărâmare, spargere.  
Fărâmat
Fărâmat, adjectiv
Sinonime: sfărâmat, spart, zdrobit, frânt, nimicit, distrus.  
Fărâmătură
Fărâmătură, substantiv feminin
Sinonime: fărâmă, sfărâmătură, brac, firimitură, pișcătură, strop, dram, pic.  

Bucăţică
Bucăţică, substantiv feminin
Sinonime: părticică, bucăţea, fărâmă, firimitură, sfărâmătură, (regional) mangură, (Banat) smicurătură.  
Colţ
Colţ, substantiv
Sinonime: bucată, fărâmă; loc retras, refugiu, ascunziş, cotlon, ungher, unghi, (regional) corn, cot, (Oltenia şi Transilvania) ungheţ; extremitate; (colţul gurii) comisură; canin, dinte, măsea, zimţ; ţintă, (regional) cui; (botanică) (colţul-babei) (regional) păducheriţă, păducherniţă, păduchele-calului, păduchele-elefantului.  
Fărâmiţa
Fărâmiţa, verb
Sinonime: a sfărâma, a zdrobi, a zobi, a pisa, a sparge; a distruge, a nimici, a descompune.

Fărâmiţă, substantiv feminin
Sinonime: firimitură, fărâmă, bucăţică.  
Fărâmiţat (fărâmiţată)
Fărâmiţat (fărâmiţată), adjectiv
Sinonime: zdrobit, fărâmat, sfărâmiţat, zdrobit, pisat, frânt, rupt, îmbucătăţit; (figurat) nimicit, distrus.  
Fir
Fir, substantiv neutru
Sinonime: ață, filament, firet, fibră, cablu, tulpină; sfor; bob, grăunte, pic, fărâmă, cantitate neînsemnată; (tehnică) (fir cu plumb) sfoară.  
Firimitură
Firimitură, substantiv feminin
Sinonime: firmitură, fărâmiţă, bucăţică, fărâmă, (regional) fărâmătură, sfărâmă.  
Frântură
Frântură, substantiv feminin
Sinonime: bucată, crâmpei, fărâmă, fracțiune, fragment, frângere, parte, porţiune; blenoragie, fractură, gaură, gonoree, ruptură, spărtură.  
Măcina
Măcina, verb
Sinonime: a chinui, a consuma, a dărăpăna, a degrada, a depăna, a digera, a distruge, a examina îndelung, a fărâma, a fărâmiţa, a flecări, a frământa, a îndruga, a mânca, a medita îndelung, a mistui, a nărui, a nimici, a pălăvrăgi, a părăgini, a persecuta, a pisa, a prejudicia grav, a prigoni, a pulveriza, a râşni, a roade, a ruina, a rumega, a săpa, a scobi, a se zbate, a se zbuciuma, a sporovăi, a strica, a strivi, a submina, a surpa, a trăncăni, a zdrobi, (regional și familiar) a părădui, (Transilvania) a dorovăi.  
Niţel (nițică)
Niţel (nițică), adjectiv
Sinonime: puţin, o fărâmă de (ceva), un strop de (ceva).  
Picătură
Picătură, substantiv feminin
Sinonime: pic, strop, firimitură; picur; fărâmă, bucăţică.  
Râşni
Râşni, verb
Sinonime: a da la râșniță, a fărâma, a măcina, a zdrobi, (figurat) a preface în bucăți; a digera, a mistui.  
Sfărâma
Sfărâma, verb
Sinonime: a sparge, a fărâma, a zdrobi; (figurat) a destrăma, a spulbera, a împrăştia; a suprima, a distruge, a nimici; (figurat) a se zbate, a se chinui, a se strădui.  
Sâmbure
Sâmbure, substantiv masculin
Sinonime: sămânţă; (figurat) centru, nucleu, miez, germene; (figurat) părticică, fărâmă.  
Spărtură
Spărtură, substantiv feminin
Sinonime: crăpătură, gaură, despicătură; fărâmătură, ciob, hârb, frântură, ruptură; (figurat) disensiune, dezbinare, conflict, ceartă.  
Strop
Strop, substantiv masculin
Sinonime: picătură, fărâmă, pic.  
Terciui
Terciui, verb
Sinonime: a strivi, a zdrobi, a fărâma, a sfărâma, a turti; (figurat) a nimici, a distruge.  
Fărâmitură
Fărâmitură, substantiv feminin
Sinonime: fărâmătură, fragment, rest.  
Brac (bracuri)
Brac (bracuri), substantiv neutru
Sinonime: sfărâmătură, (regional) fărâmătură; (de brac) care nu este bun de nimic, de neîntrebuințat.  
Bucăcioară
Bucăcioară, substantiv
Sinonime: bucăţică, fărâmă, pic.  
Bucăţea
Bucăţea, substantiv
Sinonime: bucăţică, fărâmă, pic.  
Casare
Casare, substantiv
Sinonime: fărâmare, sfărâmare, spargere, zdrobire.

Caşare, substantiv
Sinonime: (acoperire a unei țesături cu o peliculă care imită pielea) caşurare.  
Dram
Dram, substantiv
Sinonime: gram, bucățică, fărâmă, crâmpei, strop, pic.  
Folt
Folt, substantiv
Sinonime: bucată, fărâmă, fragment, petic, ruptură, zdreanţă.  
Smicurătură
Smicurătură, substantiv
Sinonime: bucățică, fărâmă, pic, (regional) smicăraie.  
Piculete
Piculete, substantiv
Sinonime: fărâmă, fir, firimitură, pic, picătură, picuș, picușor, picuț, pișcătură, strop.  
Mică
Mică, substantiv
Sinonime: măicuţă, mămică; clipă, fărâmă, fragment, parcelă, parte; (mineral) moscovită, muscovit, piatră speculară.  
Pişcătură
Pişcătură, substantiv
Sinonime: ciupitură, fărâmă, fir, ironie, înțepătură, persiflare, pic, picătură, strop, zeflemea, (figurat) scânteie, (Moldova și Muntenia) sleamă, (regional) piculete, (regional) strelice, (regional) țâră.  
Fărma
Fărma, verb
Sinonime: a fărâma.  
Fărmare
Fărmare, substantiv
Sinonime: fărâmare.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/

loading...


Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie