Exigent (exigentă), adjectiv
Sinonime: pretenţios, sever, real, adevărat, veritabil, efectiv, riguros, (rar) pretensiv, conştiincios.  Exigenţă, substantiv feminin
Sinonime: severitate, pretenţie, cerinţă; nevoie, trebuinţă, necesitate, rigurozitate, conştiinciozitate.  

---

Cerinţă, substantiv feminin
Sinonime: cerere; exigenţă, pretenţie; nevoie, trebuinţă, necesitate.  Comandament, substantiv neutru
Sinonime: autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.  Pretenţie, substantiv feminin
Sinonime: ambiție, cerere, cerinţă, deziderat, doleanță, dorință, exigenţă, fatuitate, gloriolă, ifos, imodestie, imperativ, infatuare, înfumurare, îngâmfare, moft, naz, necesitate, nevoie, obligație, orgoliu, reclamare, revendicare, revendicație, rigurozitate, sclifoseală, severitate, suficiență, trebuință, vanitate, vanterie, veleitate, (figurat) comandament, (figurat; la plural) fumuri, (grecism învechit) pretenderimă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) pretendă, (învechit) pretenderisire, (învechit) recerință, (la plural) ifose, (regional) inaghie, (turcism învechit) teclif, (variantă) pretențiune.  Conştiinciozitate, substantiv
Sinonime: acribie, exigenţă, meticulozitate, rigurozitate, scrupulozitate, (familiar şi peiorativ) tipicărie.  Exiguitate, substantiv
Sinonime: exigență, îngustime, micime.  Ultimat, substantiv (învechit)
Sinonime: exigență imperativă, hotărâre irevocabilă, ultim cuvânt, ultimatum.  Recerinţă, substantiv
Sinonime: cerință, exigență, imperativ, necesitate, nevoie, obligație, pretenție, trebuință.  Nevoinţă, substantiv
Sinonime: anevoință, belea, bucluc, caznă, cerință, chin, dandana, dificultate, efort, exigență, forțare, greutate, impas, impediment, imperativ, inconvenient, încurcătură, lipsă, mizerie, muncă, năpastă, neajuns, necaz, necesitate, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, obligație, obstacol, opreliște, osteneală, pacoste, piedică, pocinog, pretenție, rău, sărăcie, sforțare, silință, stavilă, strădanie, străduință, supărare, trebuință, trudă, zbatere.  Trebuinţă, substantiv
Sinonime: cerință, exigență, folos, imperativ, necesitate, nevoie, obligație, pretenție, solicitare, utilitate, (figurat) comandament, (învechit și popular) treabă, (învechit și regional) lipsă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) polză, (învechit) recerință, (popular) priință.  Niştotă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: cerință, exigență, imperativ, lipsă, mizerie, necesitate, nevoie, obligație, penurie, pretenție, sărăcie, scumpete, trebuință.  Rigurozitate, substantiv
Sinonime: acribie, asprime, constrângere, conștiinciozitate, exactitate, exactitudine, exigență, intransigență, meticulozitate, precizie, pretenție, rigoare, scrupulozitate, severitate, strășnicie, strictețe, (familiar și depreciativ) tipicărie, (figurat) duritate, (învechit) scumpătate, (învechit) strășnicire.  Revendicare, substantiv
Sinonime: cerere, doleanță, exigență, implorație, pretenție, reclamație, revendicație.  Strășnicire, substantiv (învechit)
Sinonime: asprime, exigență, severitate, strășnicie, strictețe.  Meticulozitate, substantiv
Sinonime: acribie, atenție, conștiinciozitate, exactitudine, exigență, grijă, migală, migăleală, minuție, minuțiozitate, pedanterie, rigurozitate, scrupulozitate, străduință deosebită, (familiar și depreciativ) tipicărie, (popular) piguleală, (popular) scumpătate, (regional) migoroșeală, (regional) milcoșeală.