Dispunere, substantiv
Sinonime: alcătuire, aranjament, aşezare, desemnare, distribuție, întocmire, înveselire, rânduială, structură, (învechit) despunere, (învechit) dispozitură, (învechit) dispoziție (sufletească), (învechit) hotărâre.  

---

Aşezare, substantiv feminin
Sinonime: fixare, stabilire, instalare, punere, aranjare, amenajare, situare, dispunere; casă, adăpost, locuinţă; localitate, comună, oraş; poziție.  Formaţie, substantiv feminin
Sinonime: alcătuire, ansamblu, aranjament, aranjare, aşezare, brigadă, compunere, dispunere, echipă, formare, formaţiune, grupă, întocmire, nivel, orânduire, organizare, pregătire, structură.  Locaţie, substantiv feminin
Sinonime: aranjare, arendare, chirie, concesiune, dispunere, închiriere, leasing, reînchiriere, (învechit și regional) năiem, (învechit și regional) năimeală, (învechit și regional) simbrie, (învechit) năimire, (învechit) orânduire, (Transilvania) tapșă, (variantă) locațiune.  Alcătuire, substantiv
Sinonime: creare, constituire; structură, aranjament, aşezare, dispunere, distribuţie, întocmire, rânduială, structură, componenţă, formaţie.  Dispozitiv, substantiv
Sinonime: (tehnică) aparat, mașină, mecanică, mecanism, (învechit şi regional) meşteşug; aranjament, dispunere, metodă, procedeu, sistem.  Dispozitură, substantiv (învechit)
Sinonime: dispunere, (variantă) despozitură.