Discurs, substantiv neutru
Sinonime: apologism, expunere, cuvântare, alocuţiune, cuvânt, (englezism) speech, (popular) vorbă, vorbire, (învechit) voroavă, logos; (discurs funebru) oraţie funebră, (învechit) propovedanie.  Discursa, verb
Sinonime: a comunica, a confera, a conferi, a conversa, a dialoga, a discuta, a exprima, a lua cuvântul, a se adresa, a se întreține, a sta de vorbă, a vorbi.  Discursiv, adjectiv
Sinonime: cartezian, coerent, deductiv, distinct, logic, metodic, rațional; declarativ.  Discursivitate, substantiv
Sinonime: deducere, deducție, diluare, extindere, întindere.  

---

Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime: vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.  Cuvânta, verb
Sinonime: a vorbi, a grăi, a zice, a spune; a ţine un discurs, a conferenţia, a expune.  Cuvântare, substantiv feminin
Sinonime: discurs, conferinţă, expunere.  Descânta, verb
Sinonime: a face farmece, a fermeca, a fi descântător, a înșira formule magice, a vrăji; a ademeni, a bate la cap, a batjocori, a certa, a deranja cu discursuri, a mustra, a ocărî, a plictisi, a seduce cu vorbe, a trata cu vorbe de ocară.  Exordiu, substantiv neutru
Sinonime: introducere, prefaţă, prolog, prima parte a unui discurs; (învechit) predoslovie.  Frazeologie, substantiv feminin
Sinonime: bavardaj, bla-bla, discurs, flecăreală, pălăvrăgeală, terminologie, verbiaj, vorbărie multă.  Grai, substantiv neutru
Sinonime: accent, alocuțiune, argou, cuvânt, dialect, discurs, glas, idiom, învoială, limbaj, limbă, proverb, rostire, târguială, termen, verb, voce, vorbă, vorbire, zicală.

Grăi, verb
Sinonime: a boteza, a conveni, a cuvânta, a denumi, a exprima prin grai, a glăsui, a intitula, a înţelege, a porecli, a reda prin cuvinte, a rosti, a scoate, a se chema, a se învoi, a se numi, a se pune de acord, a spune, a supranumi, a vorbi, a zice.  Logos, substantiv neutru
Sinonime: cuvântare, discurs, cuvânt, expunere.  Peroraţie, substantiv feminin
Sinonime: retorică, discurs, parlamentație.  Pledoarie, substantiv feminin
Sinonime: apărare, apologie, discurs, cuvântare.  Precuvântare, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: cuvânt introductiv, cuvânt înainte, cuvântare, discurs, introducere, prefaţă, prolog, (învechit) predoslovie.  Prefață, substantiv feminin
Sinonime: cuvânt introductiv, cuvânt înainte, didascalie, frontispiciu, introducere, precuvântare, predoslovie, preliminar, preludiu, procuvântare, prodrom, prolog, (grecism învechit) proimion, (învechit) introducţie, (livresc) preambul, (plural) prolegomene.

Prefața, verb
Sinonime: a anunța (un eveniment), a deschide, a inaugura cu un discurs, a introduce, a înzestra cu o prefață, a preluda, a prezenta printr-o prefață, a se afla la început.  Speculativ (speculativă), adjectiv
Sinonime: abstract, conceptual, conjectural, discursiv, filozofic, imaginativ, ipotetic, metafizic, speculator, teoretic, teoric.  Tiradă, substantiv feminin
Sinonime: discurs, cuvântare, retorică, oratorie.  Monolog (monoloage), substantiv neutru
Sinonime: declamație, discurs, soliloc, tiradă.  Argumentaţie, substantiv
Sinonime: argumentare, demonstrare, discurs persuasiv, text persuasiv, (învechit) argumentațiune.  Amfiguric, adjectiv
Sinonime: (franțuzism; despre discurs) obscur, neinteligibil, confuz, neclar.  Alocuțiune, substantiv
Sinonime: discurs, cuvântare ocazională scurtă.  Deductiv, adjectiv
Sinonime: demonstrativ, discursiv, logic, rațional.  Pantalonadă, substantiv
Sinonime: bufonerie, comedie burlescă; discurs ipocrit, ipocrizie, subterfugiu.  Grimoar, substantiv
Sinonime: discurs obscur; cacografie, scrisoare ininteligibilă.  Depicta, verb
Sinonime: a reprezenta prin discurs, a descrie.  Proclamațiune, substantiv
Sinonime: afiș, anunț, apel, chemare, declarație, decret, discurs, manifest, proclamare, proclamație, promulgație, pronunciament, publicație.  Pareneză, substantiv
Sinonime: discurs (care preamărește virtutea), exortație.  Propovedanie, substantiv
Sinonime: cazanie, cuvânt, discurs funebru, omilie, orație funebră, predică, propovăduire.  Predicaţie, substantiv
Sinonime: butadă, cazanie, cuvânt, discurs, exhortație, omilie, predică, propovăduire, (variantă) predicațiune.  Exortațiune, substantiv
Sinonime: cuvântare, discurs; imbold, încurajare, îndemn, înflăcărare; (variante) exhortație, exhortațiune, exortație.  Speech, substantiv
Sinonime: alocuțiune, cuvânt, cuvântare, discurs, elogiu, spici, toast.  Disertație, substantiv
Sinonime: comentariu, discurs, disertațiune, eseu, expunere, redacție, tratat, (variantă) dizertație.  Ritorie, substantiv (învechit)
Sinonime: discurs, elocvenţă, oratorie, retorică.  Spici, substantiv
Sinonime: alocuțiune, cuvântare, discurs, speech.  Precuvânta, verb (învechit)
Sinonime: a face o precuvântare, a prefața, a ține un discurs.