Discredita, verb
Sinonime: a compromite, a descalifica, a defăima, a ponegri, a calomnia.  Discreditare, substantiv
Sinonime: calomniere, compromitere, (rar) discredit.  Discreditat, adjectiv
Sinonime: compromis, dezonorat; (și cu rol de substantiv) calomniat.  

---

Calomnia, verb
Sinonime: a bârfi, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a huli, a minţi, a murdări (imaginea unei persoane), a ocărî, a ponegri, a se autocalomnia, a vorbi de rău.  Compromite, verb
Sinonime: a (se) face de râs, a discredita, a dezonora; a primejdui, a distruge, a ameninţa.  Demonetiza, verb
Sinonime: a se devaloriza, a se deprecia, a se banaliza, a se discredita.  Hulă, substantiv feminin (popular)
Sinonime: afront, batjocură, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, blasfemie, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, injurie, insultă, jignire, ocară, ofensă, ponegreală, ponegrire, ruşine, sacrilegiu; (Muntenia, Transilvania) surpare, desprindere; balansare, oscilare, tangaj, (prin extindere) furtună pe mare.  Huli, verb (popular)
Sinonime: a batjocori, a bârfi, a blama, a blasfemia, a calomnia, a cleveti, a da-n tărbacă, a defăima, a denigra, a discredita, a face de ocară, a insulta, a înnegri, a ocărî, a pângări, a ponegri, a profana, a supune unui sacrilegiu, a trata cu hule, a vorbi de rău.  Terfeli, verb
Sinonime: a murdări, a mânji, a păta, a tăvăli, a tărbăci; (figurat) a înjosi, a insulta, a batjocori, a compromite, a discredita.  Calomniat, adjectiv și substantiv
Sinonime: bârfit, defăimat, denigrat, discreditat, ponegrit, (popular) năpăstuit, (figurat) încondeiat.  Calomniere, substantiv
Sinonime: bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, şoaptă, (popular) hulă, hulire, năpăstuire, pâră, (învechit şi regional) ponosluire, (Banat) tonocie, (învechit) balamuţie, catigorie, clevetă, mozavirie, (figurat) încondeiere, înnegrire.  Catigorie, substantiv
Sinonime: bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală.  Clevetă, substantiv
Sinonime: bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală.  Cleveti, verb
Sinonime: a bârfi, a blama, a calomnia, a defăima, a denigra, a detracta, a discredita, a ponegri, a vitupera, (familiar și figurat) a încondeia, (învechit și popular) a ocărî, (învechit) a balamuți, (învechit) a măscări, (învechit) a mozaviri, (învechit) a pohlibui, (învechit) a ponosi, (învechit) a ponoslui, (învechit) a prilesti, (învechit) a vrevi, (popular și figurat) a înnegri, (popular) a huli, (popular) a năpăstui, (popular) a povesti, (prin Oltenia) a publica.  Clevetire, substantiv
Sinonime: bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (Banat) tonocie, (familiar și figurat) încondeiere, (familiar și figurat) înnegrire, (învechit și regional) ponosluire, (învechit) balamuție, (învechit) catigorie, (învechit) clevetă, (învechit) mozavirie, (popular) hulă, (popular) hulire, (popular) năpăstuire, (popular) pâră.  Compromis, adjectiv
Sinonime: cu reputația pătată, discreditat, dezonorat; primejduit, stricat.

Compromis, substantiv
Sinonime: aranjament, înțelegere, concesie.  Compromitere, substantiv
Sinonime: discreditare, (rar) discredit, dezonorare; periclitare, primejduire.  Denigra, verb
Sinonime: a vorbi de rău, a huli, a ponegri, a ponosi, a blama, a defăima, a cleveti, a calomnia, a bârfi, a discredita.  Denigrare, substantiv
Sinonime: calomniere, ponegrire, defăimare, discreditare.  Denigrat, adjectiv
Sinonime: calomniat, ponegrit, discreditat.  Desconsiderare, substantiv
Sinonime: lipsă de considerație, desconsiderație, dispreţuire, dispreţ, discreditare.  Desconsiderat, adjectiv
Sinonime: dispreţuit, discreditat.  Detracta, verb
Sinonime: a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a ponegri.  Dezonorat, adjectiv
Sinonime: compromis, discreditat, necinstit, terfelit, (figurat) pătat, pângărit, profanat.  Discredit, substantiv
Sinonime: compromitere, discreditare, desconsiderație, defavoare.  Hulire, substantiv
Sinonime: bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală.  Ponoslui, verb
Sinonime: a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a denunţa, a discredita, a pârî, a ponegri, a reclama, a spune.  Ponosluire, substantiv
Sinonime: bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală.  Pohlibui, verb
Sinonime: a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a ponegri.  Dizgrație, substantiv
Sinonime: defavoare, discreditare, (variantă) dezgrație.  Năpăstuire, substantiv
Sinonime: asuprire, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, împilare, oprimare, persecutare, ponegreală, ponegrire, ponegrire, șoaptă.  Mozavirie, substantiv
Sinonime: animozitate, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discordie, discreditare, dușmănie, învrăjbire, ostilitate, ponegreală, ponegrire, pornire, șoaptă, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie.  Mozaviri, verb
Sinonime: a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a ponegri.  Vitupera, verb
Sinonime: a anatemiza, a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a condamna, a defăima, a denigra, a discredita, a fulmina, a invectiva, a ponegri.  Încondeiere, substantiv
Sinonime: decorare, desenare, împodobire, înfrumusețare, văpsire, vopsire; bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă.  Înnegrire, substantiv
Sinonime: bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, bronzare, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, înnegreală, întunecare, murdărire, pătare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, voalare, (popular) cernire, (popular) cernit, (regional) cerneală.  Balamuție, substantiv (învechit)
Sinonime: bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (învechit și regional) blojitură, (învechit) clevetă, (învechit) mozavirie, (popular) ponos, (regional) blojeritură.  Balamuți, verb (învechit)
Sinonime: a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a ponegri, (învechit) a blojori.  Tonocie, substantiv (regional)
Sinonime: bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă.  Dezonorabil, adjectiv
Sinonime: descalificator, dezonorant, discreditabil.  Necinstit, adjectiv
Sinonime: batjocorit, compromis, defăimat, dezonorat, discreditat, ilegal, ilicit, incorect, înșelător, nebăgat în seamă, necorect, nelegal, neonest, profanat, rușinos, siluit, terfelit, umil, violat, (demn de) disprețuit, (despre femei) violată, (despre o fată) dezvirginată, (figurat) murdar, (figurat) necurat, (figurat) pătat, (figurat) pângărit, (învechit) malonest, (livresc) oneros, (livresc) veros.  Defavorare, substantiv (învechit)
Sinonime: defavorizare, dezavantajare, discreditare.  Defavorat, adjectiv (învechit)
Sinonime: defavorizat, dezavantajat, discreditat.

Defavorat, substantiv (învechit)
Sinonime: defavorare.  Defavora, verb (învechit)
Sinonime: a defavoriza, a dezavantaja, a discredita.  Executat, adjectiv
Sinonime: adus la îndeplinire, aplicat, asasinat, concretizat, confecționat, decapitat, denigrat, discreditat, efectuat, eliminat, expropriat, fabricat, făcut, ghilotinat, interpretat, îndeplinit, prelucrat, realizat, reprezentat, sechestrat, suprimat, terminat, ucis, (învechit) executarisit.