Direcţie, substantiv feminin
Sinonime: orientare, perspectivă, sens, parte, cale, linie, curs; conducere.  

---

Cale, substantiv feminin
Sinonime: drum, direcţie, făgaş, potecă; (figurat) metodă, mijloc, mijlocire, procedeu, instrument, filieră, intermediu.  Făgaş, substantiv neutru
Sinonime: şănţuleţ, jgheab, tăietură; (figurat) drum, cale, linie, direcție, urmă, brazdă; (învechit şi regional) scursură; (Oltenia şi Muntenia) şleau; albie, curs, matcă, vad.  Latură, substantiv feminin
Sinonime: parte, margine; aspect, direcţie, sens.  Linie, substantiv feminin
Sinonime: riglă, lineal; traseu, direcţie, drum; chip, mod, procedeu, criteriu; hotar, graniţă, limită.  Mers, substantiv neutru
Sinonime: mişcare, înaintare, deplasare; umblet, marş; (figurat) dezvoltare, desfăşurare, evoluţie, curs, direcţie.  Orientare, substantiv feminin
Sinonime: direcţie, sens, cale.  Oriîncotro, adverb
Sinonime: indiferent în ce direcție, indiferent încotro, în orice direcţie, încotro vrei, orișiunde, oriunde, pretutindeni, (învechit) oareunde, (învechit) tutindeni, (rar) fieunde.  Parte, substantiv feminin
Sinonime: porţiune, fracţiune, bucată, fragment, felie; cotă, raţie, porţie, contribuţie; constituent, component; regiune, ţinut, loc; margine, latură, extremitate; direcţie, sens.  Pistă, substantiv feminin
Sinonime: loc de aterizare, platformă; (figurat) făgaş, curs, direcţie.  Regie, substantiv feminin
Sinonime: debit, tutungerie; punere în scenă, direcţie de scenă, conducere artistică.  Sens, substantiv neutru
Sinonime: înţeles, semnificaţie, accepţie, tâlc; rost, noimă, raţiune, logică; scop, menire, ţel, destinaţie, tendinţă; direcţie, curs, orientare; latură, parte.  Șefie, substantiv feminin
Sinonime: demnitate, rang, funcţie, conducere, direcţie, comandament.  Conducere, substantiv
Sinonime: cârmuire, diriguire, domnie, guvernare, stăpânire, (învechit şi popular) oblăduire, (învechit) chiverniseală, chivernisire, ocârmuire, purtare, purtat, stăpânie, vlădicie, (figurat) cârmă, putere, administraţie, comandă, prezidare, dirijare, direcţie, şefie, staff, îndrumare, însoţire.  Azimut, substantiv
Sinonime: unghi, direcție, orientare, sens.  Directiv, adjectiv
Sinonime: care are direcție fixă, direcţional.  Direcţiona, verb
Sinonime: a dirija, a imprima o anumită direcție, a îndruma într-un anumit sens, a orienta.  Tropism, substantiv
Sinonime: direcție, nutație, orientație, poziție, taxie, tropie; actinotropism, citotropism, fototropism, haptotropism, heliotropism, hidrotropism, ortotropism, stereotropism, termotropism.  Direcțiune, substantiv
Sinonime: direcție; administrație, cârmuire, conducere, directorat, dirijare, geranță, prezidență, regie.  Redirecționa, verb
Sinonime: a da o nouă direcție.  Prezidenţă, substantiv
Sinonime: administrație, autoritate, comandament, consiliu, direcție, guvern, guvernământ, magistratură, management, preşedinţie, prezidenție, prezidiu, prezidium, regie, tutelă.  Trend, substantiv
Sinonime: direcție, evoluție, înclinație, mișcare de lungă durată, tendință.  Încoace, adverb
Sinonime: în această direcție, în direcția mea, în partea aceasta, începând cu, înspre mine, înspre timpul acesta, mai aproape de mine, socotind de la, (popular) întracoace, (regional) acoace, (regional) acoaci, (variantă) încoa.  Retrogresiune, substantiv
Sinonime: mișcare în direcție opusă, recul, reflux, regresiune, retragere, retrogradație.  Directorat, substantiv
Sinonime: decanat, mandat, (ieșit din uz) directoriu, (învechit) directoriat, (învechit) directorie, (învechit) direcție, (învechit) generalat.  Directorie, substantiv (învechit)
Sinonime: directorat, direcție.  Staff, substantiv
Sinonime: (anglicism) colectiv de lucru, comandament, conducere, direcție, echipă, personal, stat-major.