Dezavuare, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, desolidarizare, dezaprobare, înfierare, neaprobare, reprobare, respingere, stigmatizare.
Blamare, substantiv
Sinonime:
blam, condamnare, condamnațiune, dezaprobare, dezavuare, facere de râs, înfierare, neaprobare, păcălire, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (popular) osândire.
Desolidarizare, substantiv
Sinonime:
(livresc) dezavuare, disociere, separare.
Dezaprobare, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, înfierare, neaprobare, reprobare, respingere, stigmatizare, (livresc) dezavuare, reprehensiune, (rar) reprobaţiune, sancţionare, (popular) osândire, (învechit) prihană, (figurat) veştejire.
Dezminţire, substantiv
Sinonime:
contestare, contrazicere, deszicere, dezavuare, dezicere, infirmare, negare, recuzare, refutare, retractare, tăgăduire.
Neaprobare, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (popular) osândire.
Reprobare, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierare, neaprobare, reprehensiune, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (învechit) reprubare, (popular) osândire.
Înfierare, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierat, însemnare, neaprobare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) pecetluire, (învechit) prihană, (popular) osândire, (regional) săgnire.
Renegare, substantiv
Sinonime:
abjurare, apostazie, contestare, dezavuare, dezmințire, erezie, herezie, lepădare, negare, negație, palinodie, renunțare, repudiere, respingere, retractare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, trădare, (învechit) rezignare, (învechit) tagă, (învechit) tăgăduință.
Stigmatizare, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierare, înfierat, neaprobare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, (figurat) veștejire, (învechit) pecetluire, (învechit) prihană, (popular) osândire.
Condemnare, substantiv (învechit)
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, condamnațiune, dezaprobare, înfierare, neaprobare, osândă, pedeapsă, pedepsire, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit și regional) lege, (învechit și regional) ștraf, (învechit) certare, (învechit) judecată, (învechit) oblicire, (învechit) pilduire, (învechit) prihană, (livresc) dezavuare, (livresc) penitență, (livresc) reprehensiune, (popular) osândire, (regional) pedepsie.
Dezaprobație, substantiv (învechit)
Sinonime:
dezaprobare, dezavuare, (variantă) dezaprobațiune.
Respingere, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, excludere, inacceptare, înfierare, neacceptare, neadmitere, neaprobare, recuzare, refuz, refuzare, rejectare, rejectat, renegare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, repudiere, repulsie, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (învechit) recuzație, (popular) osândire.
Reprubare, substantiv (învechit)
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierare, neaprobare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (popular) osândire.
Nerecunoaștere, substantiv
Sinonime:
contestare, declinare, dezavuare, inacceptare, invalidare, neacceptare, negare, negație, neidentificare, nerecunoștință, tăgăduială, tăgăduire.
