Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Deteriorare
Deteriorare, substantiv
Sinonime: degradare, învechire, stricare, uzare, (învechit) degradaţie, ponosire; avariere, avarie, uzură, agravare, înrăire, înrăutăţire.  

Prăpădenie
Prăpădenie, substantiv feminin
Sinonime: calamitate, catastrofă, deteriorare, dezastru, distrugere, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, pagubă, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, stricăciune, urgie.  
Stricăciune
Stricăciune, substantiv feminin
Sinonime: avarie, corupție, daună, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, deteriorare, dezmăț, hernie, imoralitate, lepră, lezare, pagubă, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierdere, pierzanie, pierzare, prejudiciu, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putreziciune, (învechit și popular) pricaz, (învechit și regional) smintă, (învechit și regional) sminteală, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (învechit) scădere, (învechit) stricare, (învechit) stricătură, (învechit) vătămătură, (învechit, figurat) putrejune, (popular) vătămare, (prin Banat) ștetă, (rar) deșănțare, (rar, figurat) putrefacție.  
Uzură
Uzură, substantiv feminin
Sinonime: degradare, deteriorare, eroziune, purtare, uzaj, uzare, vetustețe; camătă, cămătărie, dobândă, procent; (figurat) slăbire, oboseală, epuizare; (figurat) corupție, decadență, desfrâu.  
Degenerescență (degenerescențe)
Degenerescență (degenerescențe), substantiv feminin
Sinonime: alterare, alterație, atrofie, degenerare, degradare, descompunere, deteriorare, declin.  
Agravare
Agravare, substantiv
Sinonime: înrăire, înrăutăţire, acutizare, (figurat) deteriorare.  
Avarie
Avarie, substantiv
Sinonime: deteriorare, stricăciune.  
Avariere
Avariere, substantiv
Sinonime: deteriorare, stricare, (popular) vătămare.  
Etiolare
Etiolare, substantiv
Sinonime: (botanică) cloroză, decolorare, decolorație, marcescență; (figurat) decadență, declin, degenerescență, delabrare, deteriorare, slăbire.  
Degradare
Degradare, substantiv
Sinonime: ruinare, deteriorare, ponosire, depreciere, prostire; decădere, declasare, înjosire.  
Degradaţie
Degradaţie, substantiv
Sinonime: alterație, corupere, decadență, decădere, declin, degradare, depravare, deteriorare, eroziune, înjosire, învechire, modificare, ofilire, pervertire, prejudiciu, ravagiu, stricare, tocire, reducere, umilire, uzare, viciere.  
Ponoseală
Ponoseală, substantiv
Sinonime: degradare, deteriorare, ponosire, roadere, stricare, tocire, uzare.  
Ponosire
Ponosire, substantiv
Sinonime: degradare, deteriorare, roadere, stricare, tocire, uzare, (rar) ponoseală.  
Uzare
Uzare, substantiv
Sinonime: consumare, deteriorare, folosire, învechire, ponosire, uzură.  
Putrescenţă
Putrescenţă, substantiv
Sinonime: degradație, descompunere, deteriorare, putrefacţie, putreziciune, putrezire.  
Viciere
Viciere, substantiv
Sinonime: alterare, avariere, corupere, denaturare, depravare, descompunere, deteriorare, pervertire, poluare, stricare.  
Înveninare
Înveninare, substantiv
Sinonime: intoxicare, intoxicație, otrăvire; (figurat) deteriorare, înrăutățire.  
Dezagregație
Dezagregație, substantiv
Sinonime: decompoziție, degradare, degradație, delabrare, delichescență, destrucție, deteriorare, deteriorațiune, dezagregare, dezintegrare, dezintegrație, dezmembrare, dezorganizare, dezorganizație, dezunire, disjuncție, dislocare, dislocație, disociație, disociere, disoluție, dispersie, diviziune, fracționare, fragmentare, fragmentație, lichefacție, lichefiere, pulverizare, pulverizație, ruptură, scizionare, sciziune, separare, separație.  
Delabrare
Delabrare, substantiv
Sinonime: degradare, deteriorare, ruinare, stricare.  
Deteriorație
Deteriorație, substantiv
Sinonime: aneantizare, avarie, avariere, coroziune, decadență, decădere, declin, degradare, delabrare, descompunere, deteriorare, diminuare, distrugere, eroziune, învechire, ponosire, putrefacție, ruinare, stricare, uzare, uzură, (învechit) degradație, (învechit) deteriorațiune.  
Roadere
Roadere, substantiv
Sinonime: coroziune, degradare, deteriorare, erodare, eroziune, frecare, măcinare, ponosire, săpare, săpat, stricare, tocire, uzare, (popular) mâncătură, (popular) rosătură, (rar) ponoseală.  
Stricătură
Stricătură, substantiv (învechit)
Sinonime: avarie, daună, defecțiune, deteriorare, pagubă, pierdere, prejudiciu, stricăciune, (regional) greș, (regional) pricaz, (regional) vrajă.  
Stricare
Stricare, substantiv
Sinonime: acrire, alterare, avariere, călcare, corupere, daună, dărăpănare, decădere, deformare, degradare, depravare, deranjare, descompunere, desfacere, deteriorare, distrugere, fermentare, forțare, împuțire, înăcrire, încălcare, înrăutățire, învechire, măcinare, nesocotire, nimicire, pagubă, părăginire, pervertire, pierdere, poluare, ponosire, prăpădire, prejudiciu, râncezire, roadere, ruinare, rupere, schimbare în rău, spargere, stricăciune, tocire, uzare, viciere, violare, (învechit) degradație, (popular) vătămare, (rar) ponoseală.  
Vătămare
Vătămare, substantiv
Sinonime: afecțiune, avariere, boală, daună, deteriorare, hernie, îmbolnăvire, lovire, lovitură, maladie, pagubă, pierdere, prejudiciu, rană, rănire, stricare, stricăciune, (livresc) lezare.  
Rablagire
Rablagire, substantiv
Sinonime: deteriorare, ramolire, stricare, uzare, vlăguire, (variantă) răblăgire.  
Învechire
Învechire, substantiv
Sinonime: degradare, demodare, deteriorare, ieșire din uz, îmbătrânire, perimare, rămânere în urmă, stricare, uzare, (învechit) degradație.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie