Detaşa, verb
Sinonime: a desprinde, a desface, a dezlipi, a despărţi, a izola; a deplasa, a muta, a schimba; a se distanţa.  Detaşabil, adjectiv
Sinonime: amovibil, izolabil, partajabil, separabil, volant.  Detașament, substantiv
Sinonime: ariergardă, aripă, avangardă, batalion, comando, echipă, escortă, flancgardă, flangardă, grup, patrulă, trupă, unitate.  Detaşare, substantiv
Sinonime: desfacere, desprindere, dezlipire; despărţire, separaţie; dezinteresare, indiferență, insensibilitate, nepăsare.  

---

Amputa, verb
Sinonime: a tăia, a secţiona, a desprinde, a detaşa, a reteza, a trunchia, a ciunti, a mutila.  Apărea, verb
Sinonime: a se arăta, a se ivi, a ieşi la lumină, a răsări, a (se) naște, a se detașa, a se produce, a se profila.  Amovibil (amovibilă), adjectiv
Sinonime: înlocuibil, revocabil; mobil, deplasabil, detașabil.  Căpitănie, substantiv feminin
Sinonime: administraţie portuară; (învechit) detaşament.  Despărţire, substantiv feminin
Sinonime: delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.  Desprinde, verb
Sinonime: a deduce, a despărţi, a detaşa, a dezlega, a dezlipi, a disloca, a distinge, a însemna, a presupune, a reieşi, a rezulta, a scăpa, a se elibera, a se libera, a separa, a urma, a (se) decroşa, a (se) desface, a (se) scoate.  Dezlipi, verb
Sinonime: a detaşa, a despărţi, a (se) desface, a (se) desprinde, a (se) depărta, a (se) îndepărta.  Distanţa, verb
Sinonime: a rări, a lăsa distanţă, a îndepărta, a detaşa, a spaţia, a depăși, a devansa, a mări.

Distanţă, substantiv feminin
Sinonime: ecart, depărtare, spaţiu, interval, (Transilvania) scopot, (popular) cale, (învechit) loc, bucată, (regional) postată, lungime; (la figurat, rar) deosebire, diferență.  Flegmatic (flegmatică), adjectiv
Sinonime: calm, cu caracter nepăsător, cu sânge rece, detașat, impasibil, imperturbabil, indiferent, limfatic, liniștit, nepăsător, olimpian, placid.  Insensibil (insensibilă), adjectiv
Sinonime: apatic, de neperceput, detașat, fără inimă, frigid, impasibil, imperceptibil, imperturbabil, indiferent, indolent, lipsit de sensibilitate, marmorean, nepăsător, neprietenos, nesimțit, nesimţitor, rece.  Izola, verb
Sinonime: a despărţi, a detaşa, a separa; a se retrage, a se îndepărta, a trăi ca un călugăr.  Izolat (izolată), adjectiv
Sinonime: despărţit, separat, îndepărtat, detaşat; retras, singuratic, solitar, răzleţ; dosnic, ascuns, ferit.  Preleva, verb
Sinonime: a capta, a detaşa, a extrage, a tăia, a lua, a reţine, a sustrage.  Scădea, verb
Sinonime: a reduce, a micşora, a diminua, a împuţina, a scurta, a pierde, a concentra; a reține, a opri; a detaşa, a defalca, a desprinde; (figurat) a se potoli, a descreşte, a se domoli; a scăpăta, a apune.  Separa, verb
Sinonime: a despărţi, a desface, a desprinde, a izola, a detaşa, a dezmembra, a disloca, a divide, a diviza, a tăia, a fracţiona, a împărţi, a fragmenta, a secţiona.  Separat (separată), adjectiv
Sinonime: despărţit, izolat, rupt de (ceva), desprins, detaşat, dislocat; în parte, unilateral, distinct, diferenţiat.  Separaţie, substantiv feminin
Sinonime: despărţire, desfacere, izolare, desprindere, detaşare, dislocare, fragmentare, secţionare, tăiere; diferenţiere, distincţie, discriminare.  Trimite, verb
Sinonime: a adresa, a arunca, a delega, a deplasa, a detașa, a duce, a expedia, a înainta, a îndrepta, a însărcina, a lansa, a mâna, a porni, a proiecta, a scrie, a transmite, a transporta; (variante) a trimete, (Banat) a trămete, (învechit) a trămite, (Moldova) a tremite, (Transilvania) a tremete.  Volant, adjectiv
Sinonime: ambulant, itinerant, mobil, navigant, voiajor, detaşabil, zburător.  Aculeu (aculei), substantiv masculin
Sinonime: (botanică) ghimpe, spin; emergenţă epidermică rigidă, ascuţită, uşor detaşabilă împreună cu epiderma.  Avangardă, substantiv
Sinonime: înaintaș, precursor, premergător, (figurat) far; (militărie) detașament, (învechit) strajă, (rar) antegardă; avangardism.  Desolidariza, verb
Sinonime: (livresc) a dezavua, a (se) dezbina, a disocia, a se detașa, a se separa.  Despărţi, verb
Sinonime: a (se) desprinde, a (se) detaşa, a (se) izola, a (se) rupe, a (se) separa, a răzleţi, a divorţa, (învechit şi regional) a despreuna, (învechit) a dezuni, (rar) a (se) segrega, (învechit şi popular) a (se) deosebi, a (se) osebi, a (se) descompune, a (se) desface, a (se) divide, a (se) fracţiona, a (se) împărţi, a (se) scinda, (rar) a (se) dezalcătui, a compartimenta; a dezbina, a învrăjbi.  Dezinteresare, substantiv
Sinonime: detaşare, dezinteres, indiferență, lipsă de interes, nepăsare, (învechit) desinteresare, (învechit) despăgubire.  Dezlipire, substantiv
Sinonime: desfacere, desprindere, detaşare, depărtare, îndepărtare.  Pichet, substantiv
Sinonime: detașament, subunitate militară, jalon, țăruș, (învechit) posadă; vin de calitate proastă; (locuţiune) (pichet de grevă) detașament de muncitori greviști.  Banderie, substantiv
Sinonime: ceată, detașament (de infanterie).  Comando, substantiv
Sinonime: batalion, detașament, escadron, escortă, grup, patrulă, regiment, secțiune, trupă, unitate.  Silueta, verb
Sinonime: a contura, a desena, a se detașa, a (se) profila; (teatru, cinematografie) a interpreta un rol.  Separabil, adjectiv
Sinonime: decompozabil, detaşabil, izolabil.  Extractibil, adjectiv
Sinonime: amovibil, detașabil, extirpabil.  Spiritualiza, verb
Sinonime: a detașa de materie, a deveni intelectual, a deveni spiritual, a distila, a idealiza, a sublima.  Vexilație, substantiv
Sinonime: (Roma Antică) detașament, (variantă) vexilațiune.  Suprimabil, adjectiv
Sinonime: anulabil, detașabil.  Abstrage, verb
Sinonime: a conceptualiza, a desprinde de întreg, a detașa, a individualiza, a izola, a judeca izolat, a separa.  Neanexat, adjectiv
Sinonime: detașat, nealăturat, separat.  Resemnaţie, substantiv
Sinonime: abnegație, detașare, dezinteresare, renunțare, resemnare, (învechit) resignare.  Deputa, verb (învechit)
Sinonime: a delega, a desemna, a detașa, a mandata, a numi.  Dezinteresat, adjectiv
Sinonime: altruist, benevol, detașat, fără interes, generos, imparțial, indiferent, nepăsător, obiectiv, (învechit) desinteresat.  Izolabil, adjectiv
Sinonime: detașabil, disjunctiv, disociabil, separabil.  Izolare, substantiv
Sinonime: despărțire, desprindere, detașare, individualizare, izolat, izolație, retragere, segregare, segregație, separare, separatism, separație, singularizare, singurătate, (figurat) schimnicie, (figurat) sihăstrie, (livresc) solitudine, (rar) însingurare.  Demontabil, adjectiv
Sinonime: detașabil, dezasamblabil.  Larga, verb
Sinonime: a abandona, a detașa, a dezamara, a lansa, a lașa, a parașuta.  Desuni, verb (învechit)
Sinonime: a (se) dezbina, a (se) dezuni, a (se) separa, a despărți, a detașa, a disjunge, a disocia, a se descompune, a se desface, a se desolidariza, a se destrăma, a se dezagrega, a se dezarticula, a se dezlipi, a se dezmembra, a se dușmăni, a se învrăjbi, a se urî, a se vrăjmăși, a trăi în vrajbă, a-și pierde coeziunea internă.  Rupere, substantiv
Sinonime: abrogare, anulare, aplecare, culegere, descompunere, desfacere, despărțire, desprindere, detașare, fracturare, frângere, izolare, împrăștiere, întrerupere, răsfirare, răzlețire, revărsare, risipire, roadere, rupt, ruptură, separare, sfâșiere, smulgere, spargere, spintecare, spintecat, stricare, surpare, uzare, zdrobire, (figurat) distrugere, (figurat) îndepărtare, (figurat) înstrăinare, (figurat) ruinare, (învechit) împărțire, (învechit) jefuire, (învechit) rumpere, (învechit; la figurat) întristare, (la jocul de cărți) tăiere, (rar) fărâmițare, (regional) sfărâmare.  Impersonalitate, substantiv
Sinonime: neutralitate, obiectivitate, (figurat) detașare.