Deschide, verb
Sinonime: a căsca, a crăpa, a descuia, a destupa, a dezlipi, a înflori, a însenina, a plesni, a (se) desface, a (se) despica, a sparge; a inaugura, a debuta, a vernisa.  Deschidere, substantiv feminin
Sinonime: acces, breșă, ieșire, intrare, spaţiu, perspectivă, despicătură, crăpătură, desfacere, descuiere, căscare, căscat, destupare, spargere, crăpare, despicare, plesnire, deschizătură, deșirare, orificiu, gaură, distanță, ecart, ecartament, descoperire; (deschidere geologică) afloriment; exordiu, inaugurare, începere, preliminar; acceptare, receptivitate, toleranță.

Deșchidere, substantiv
Sinonime: (popular) deschidere.  

---

Bleojdi, verb
Sinonime: a deschide larg (ochii), a căsca (ochii), a zgâi, a holba, a boldi, a bulbuca, a boboşi; a se blegi, a se moleşi, a se ramoli, a se boşorogi, a îmbătrâni.  Breşă, substantiv feminin
Sinonime: deschidere, spărtură, gaură, fisură, străpungere, trecere, pasaj, bortă; falie.  Căsca, verb
Sinonime: a deschide, a desface, a crăpa.

Cască, substantiv
Sinonime: acoperământ, caschetă, coif, coiffure.  Debuta, verb
Sinonime: a antama, a începe, a se afirma, a se deschide, a preluda; a-și face debutul.  Desface, verb
Sinonime: a descompune, a desprinde, a separa, a izola; a vinde, a face negoţ, a oferi; a anula, a contramanda, a desfiinţa, a despături, a dezdoi, (învechit) a răspica, a desfăşura, a dezlega, a despleti, a degaja, a elibera, a libera, a scoate, (învechit şi popular) a slobozi, a dezlipi, a întinde, a răsfira, a căsca, a crăpa, a (se) deschide, a se despica, a plesni, a rupe, a rezilia.  Desfăta, verb
Sinonime: a delecta, a încânta, a fermeca; a petrece, a se distra, a se amuza, a se veseli.

Desfăța, verb
Sinonime: (despre pat sau așternut) a lăsa fară rufărie, (despre perne, plapume) a dezbrăca de fețe; (regional) a deschide, a expune, a întinde la vedere.  Desfoia, verb
Sinonime: (reflexiv) a înflori, a se deschide, a se desface; a lipsi de petale, a lipsi de frunze, a desfrunzi.  Despica, verb
Sinonime: a (se) crăpa, a spinteca, a despărţi, a separa, a desface, a sparge, a tăia, (regional) a sfărâma, a (se) deschide, a străbate.  Destupa, verb
Sinonime: a desfunda, a deschide, a desface.  Gură, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.  Însenina, verb
Sinonime: a (se) lumina, a se deschide (cerul); a (se) înveseli, a (se) linişti, a se împăca  Oberliht, substantiv neutru
Sinonime: geam, deschidere, fereastră.  Orificiu, substantiv neutru
Sinonime: deschidere, gaură, bortă.  Plesni, verb
Sinonime: a crăpa, a se sparge, a se despica, a se deschide, a se fisura; a pocni, a lovi, a bate, a pălmui, a izbi.  Potecă, substantiv feminin
Sinonime: cărare, cale, drum, deschidere.  Vernisaj, substantiv neutru
Sinonime: deschidere, expoziție, inaugurare, prezentație, vernisare, (variantă) vernisagiu.  Viola, verb
Sinonime: a nesocoti, a nu respecta; a călca, a încălca; a silui, a necinsti; a pângări, a profana; a forţa, a deschide (o locuinţă).  Antama, verb
Sinonime: a începe, a deschide, a întreprinde.  Redeschide, verb
Sinonime: a (se) deschide din nou, a debloca, a reîncepe, (despre şcoli, instituţii, întreprinderi) a-şi relua activitatea.  Decalota, verb
Sinonime: a descoperi, a deschide.  Vasistas, substantiv neutru
Sinonime: ferestruică, ferestruie, ferestrică; deschidere, deschizătură, spărtură; lucarnă; bageac, bageacă.  Decolteu (decolteuri), substantiv neutru
Sinonime: (deschidere largă la nivelul gâtului la un obiect de îmbrăcăminte) deschidere, deschizătură, crestătură.  Acces (accesuri), substantiv neutru
Sinonime: alee, deschidere, intrare, pasaj, rută, stradelă; atac, criză, izbucnire, paroxism.  Afloriment, substantiv
Sinonime: (geologie) deschidere geologică.  Apertură, substantiv
Sinonime: deschidere, deschizătură, ecartament, gaură, orificiu, unghiulaţie.  Căscare, substantiv
Sinonime: deschidere, holbare.  Crăpare, substantiv
Sinonime: spargere, despicare, întredeschidere, deschidere, fisurare; decedare, deces, dispariţie, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârşit, stingere, sucombare.  Deschizătură, substantiv
Sinonime: deschidere, ecart, gaură, orificiu, (livresc) apertură, (Moldova) bortă, căscătură, spărtură.  Descuia, verb
Sinonime: a deschide.  Descuiere, substantiv
Sinonime: deschidere.  Desfacere, substantiv
Sinonime: despăturire, dezdoire, desfăşurare, deschidere, dezlegare, desprindere, eliberare, liberare, scăpare, (învechit şi popular) slobozire, dezlipire, scoatere, descompunere, vânzare, rupere, reziliere.  Desigila, verb
Sinonime: a rupe sigiliul, a deschide ceva sigilat, a despecetlui.  Despicare, substantiv
Sinonime: crăpare, crăpat, despicat, spargere, spart, spintecare, spintecat, tăiat, tăiere, şpăltuire; deschidere.  Destupare, substantiv
Sinonime: deblocare, deschidere, desfundare.  Evaza, verb
Sinonime: a deschide, a lărgi.  Receptivitate, substantiv
Sinonime: afectivitate, comprehensiune, emotivitate, sensibilitate, (figurat) deschidere.  Târşi, verb
Sinonime: a crăcăna, a defrişa, a desface în lături (picioarele), a deschide larg (gura), a despăduri, a despuia, a dezbrăca, a dezgoli, a grămădi, a îmbulzi, a îndesa, a înghesui, a îngrămădi, a prăşi, a rânji, a săpa, a se speria, a se teme, a târșâi, a teşi, a turti.  Decalotare, substantiv
Sinonime: decalotaj, deschidere, descoperire, dezvelire.