Deranj, substantiv neutru
Sinonime: dezordine, neorânduială; tulburare, stânjenire, incomodare.  Deranja, verb
Sinonime: a răvăşi, a răscoli, a învălmăşi; (figurat) a tulbura, a stingheri, a stânjeni, a incomoda; a se obosi, a se osteni, a face eforturi, a zăpăci, (regional) a răntui, a rostopoli, a strica, a se defecta, a încurca, a jena, a supăra, (livresc) a conturba, a importuna, a inoportuna, (rar) a sinchisi, (popular) a zăticni, (Moldova şi Bucovina) a zăhăi, (învechit) a sminti, a perturba.  Deranjament, substantiv neutru
Sinonime: defecţiune, perturbare, dereglare, defectare, defect, stricăciune; diaree, indigestie, tulburare.  Deranjant, adjectiv
Sinonime: agasant, enervant, iritant, perturbant, provocant.  Deranjare, substantiv
Sinonime: răscolire, răvăşire, zăpăcire, stricare, incomodare, jenare, stinghereală, stingherire, stânjeneală, stânjenire, tulburare, (livresc) conturbare, (popular) zăticnire.  Deranjat (deranjată), adjectiv
Sinonime: răvăşit, răscolit, stânjenit, stingherit, defectat, tulburat, în neorânduială, mutat din loc, zăpăcit, ciufulit, defect, stricat.  

---

Calamandros, substantiv neutru (regional)
Sinonime: neregulă, neorânduială, dezordine, harababură, răvăşeală, haos, debandadă, deranj, dezorganizare.  Conturba, verb
Sinonime: a deranja, a incomoda, a încurca, a jena, a stânjeni, a stingheri, a supăra, a tulbura.  Defect, substantiv neutru
Sinonime: lipsă, scădere, imperfecţiune, viciu, neajuns, meteahnă, cusur, beteşug, racilă, hibă, păcat; deranjament, stricăciune.

Defect, adjectiv
Sinonime: defectat, deranjat, dereglat, stricat, (rar) detracat, smintit.  Defecta, verb
Sinonime: a degrada, a (se) deranja, a (se) deregla, a (se) strica, (rar) a (se) detraca.  Descânta, verb
Sinonime: a face farmece, a fermeca, a fi descântător, a înșira formule magice, a vrăji; a ademeni, a bate la cap, a batjocori, a certa, a deranja cu discursuri, a mustra, a ocărî, a plictisi, a seduce cu vorbe, a trata cu vorbe de ocară.  Detracat (detracată), adjectiv
Sinonime: smintit, stricat, ţicnit, dezechilibrat, defect, defectat, deranjat, dereglat, tulburat, zdruncinat.  Harababură, substantiv feminin
Sinonime: aiureală, babilonie, debandadă, deranj, dezordine, dezorganizare, haos, încâlceală, învălmăşeală, neorânduială, răvăşeală, zăpăceală.  Hirsut (hirsută), adjectiv
Sinonime: aspru, brutal, ciufulit, deranjat, grosolan, insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neîngrijit, neprietenos, nesociabil, posac, posomorât, taciturn, tăcut, urâcios, ursuz, vâlvoi, zbârlit, (botanică; despre un organ) hispid.  Importuna, verb
Sinonime: a deranja, a stingheri, a incomoda, a plictisi.  Incomoda, verb
Sinonime: a stingheri, a stânjeni, a încurca, a jena, a supăra, a deranja  Jena, verb
Sinonime: a deranja, a indispune, a supăra, a stânjeni, a stingheri, a incomoda; a se ruşina, a se sfii, a nu îndrăzni.

Jenă, substantiv feminin
Sinonime: sfială, ruşine, stânjenire, stingherire, sfiiciune, timiditate, reticență.  Neţesălat (neţesălată), adjectiv
Sinonime: ciufulit, deranjat, necurăţat, neîngrijit, nepieptănat, vâlvoi, zbârlit.  Perturbare, substantiv feminin
Sinonime: deranjament, dezordine, dereglare, tulburare, neorânduială.  Roade, verb
Sinonime: a ronţăi, a morfoli, a măcina, a fărâmiţa, a freca, a toci, a uza; a jena, a deranja, a supăra, a chinui, a tulbura, a frământa, a tortura.  Stingheri, verb
Sinonime: a incomoda, a deranja, a tulbura, a stânjeni.  Stingherit (stingherită), adjectiv
Sinonime: stângaci, stânjenit, ruşinat, încurcat, descumpănit; incomodat, deranjat, împiedicat.  Stânjeni, verb
Sinonime: a stingheri, a deranja, a jena.  Stânjenit (stânjenită), adjectiv
Sinonime: împiedicat, tulburat, deranjat; stingherit, jenat, intimidat, încurcat.  Strica, verb
Sinonime: a deteriora, a degrada, a defecta, a sparge; a se descompune, a se altera; a vătăma, a răni; a tulbura, a deranja, a zădărnici; a se corupe, a decădea, a se deprava, a se desfrâna; a dărâma, a nărui, a distruge; (figurat) a anula, a desfiinţa, a abroga; (figurat) a se certa, a se gâlcevi.  Supărare, substantiv feminin
Sinonime: necaz, neplăcere, suferinţă; neajuns, nevoie, lipsă; greutate, povară, piedică, deranj, pagubă, stricăciune; întristare, mâhnire, amărăciune; iritare, mânie, pornire, furie.  Tulbura, verb
Sinonime: a agita, a mişca, a învolbura; (figurat) a emoţiona, a nelinişti, a îngrijora, a indispune; a instiga, a aţâţa; a incomoda, a stingheri, a deranja, a stânjeni.  Tulburare, substantiv feminin
Sinonime: învolburare, agitare, mişcare; (figurat) neastâmpăr, nelinişte, îngrijorare, frământare, emoţie, confuzie; (figurat) mânie, furie; tumult, dezordine, răzvrătire, răzmeriţă, răscoală; dereglare, perturbare, deranjament.  Zbârli, verb
Sinonime: a ciufuli, a deranja părul; (figurat) a (se) supăra, a (se) mânia, a (se) zborşi; a (se) răsti, a (se) înfuria, a (se) îndârji.  Zăhăială, substantiv feminin
Sinonime: (regional) stingherire, deranjare, molestare.  Buzărant (buzărantă), adjectiv
Sinonime: care deranjează, deranjant, supărător; care enervează, enervant.  Cacofonie, substantiv
Sinonime: cacofonism, disonanță, lipsă de armonie; (amestec neplăcut de sunete care deranjează) zgomot, zarvă, tumult, vacarm.  Buhos, adjectiv
Sinonime: ciufulit, deranjat, neîngrijit, vâlvoi, zbârlit.  Buhuiat, adjectiv
Sinonime: ciufulit, deranjat, neîngrijit, vâlvoi, zbârlit.  Burzuluit, adjectiv și substantiv
Sinonime: (adjectiv) ciufulit, deranjat, furios, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverşunat, mâniat, mânios, neîngrijit, pornit, supărat, vâlvoi, zbârlit; (adjectiv și substantiv) răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat.  Cincăi, verb
Sinonime: a cicăli, a dăscăli, a plictisi, a sâcâi, a deranja, a importuna.  Ciufulit, adjectiv
Sinonime: deranjat, neîngrijit, vâlvoi, zbârlit, (livresc) hirsut, (popular) burzuluit, (învechit şi regional) străflocat, (regional) borz, borzos, buhos, buhuiat, vâlvoiat, zbârlog, zborşit, (Moldova şi Bucovina) dupuros, (vestul Transilvaniei) sperlă, (Banat şi sud-vestul Transilvaniei) sperlit, (depreciativ) neţesălat.  Defecţiune, substantiv
Sinonime: defect, defectare, deranjament, dereglare, (livresc) disfuncţionalitate; abandon, apostazie, dezertare, dezerțiune, fugă de la datorie; (variantă) defecție.  Deregla, verb
Sinonime: a (se) defecta, a (se) deranja, a (se) strica, a se deteriora.  Dereglare, substantiv
Sinonime: defectare, defect, defecţiune, deranjament, stricare; (medicină) tulburare.  Dereglat, adjectiv
Sinonime: defect, deranjat, detracat, dezorganizat, tulburat; (figurat) depravat, destrăbălat, imoral, licențios.  Detraca, verb
Sinonime: a defecta, a deranja, a deregla, a dezechilibra, a strica, a tulbura, a zdruncina.  Dezordine, substantiv
Sinonime: debandadă, deranj, neorânduială, zăpăceală, (rar) neordine, (Moldova) calamandros, (familiar) brambureală, harababură, neregulă, răvăşeală, vălmăşag, vraişte, talmeş-balmeş, (familiar, figurat) balamuc, babilonie, neglijenţă, tulburare.  Diaree, substantiv
Sinonime: (medicină) (popular) cufureală, lamoste, pântecare, pântecăraie, pârţuică, treapăd, trepădare, urdinare, vintre, (învechit şi regional) scursoare, (învechit) scursură, (eufemistic) deranjament.  Docăni, verb
Sinonime: a pisa, a insista, a deranja, a admonesta, a certa, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra.  Dupuros, adjectiv
Sinonime: ciufulit, deranjat, neîngrijit, vâlvoi, zbârlit.  Inoportuna, verb
Sinonime: a deranja, a importuna, a incomoda, a încurca, a jena, a stânjeni, a stingheri, a supăra, a tulbura.  Incomodare, substantiv
Sinonime: deranjare, stânjenire.  Neordine, substantiv
Sinonime: debandadă, deranj, dezordine, dezorganizare, haos, neorânduială, zăpăceală.  Vâlvoiat, adjectiv
Sinonime: ciufulit, deranjat, neîngrijit, vâlvoi, zbârlit.  Brambureală, substantiv
Sinonime: bramburire, debandadă, deranj, dezordine, dezorganizare, galimatias, haos, neorânduială, răvășeală, zăpăceală.  Străflocat, adjectiv
Sinonime: (învechit și regional) ciufulit, deranjat, neîngrijit, stroflocit, vâlvoi, zbârlit.  Smintit, adjectiv
Sinonime: aiurea, aiurit, bezmetic, defect, defectat, defectuos, deranjat, dereglat, descreierat, eronat, fals, greșit, incorect, inexact, neadevărat, nebun, nebunesc, nechibzuit, necorespunzător, pălăvatic, silhui, stricat, trăsnit, tui, țăcănit, țicnit, zălud, zănatic, zăpăcit, zărghit, zurliu, (familiar) sanchiu, (familiar; figurat) smucit, (învechit și regional) prilestit, (învechit) turluliu, (Moldova) tuieș, (popular) deșucheat, (rar) dezmetic, (regional) șucheat.

Smintit, substantiv
Sinonime: nebun; (Transilvania) terci.  Perturbațiune, substantiv
Sinonime: (învechit) convulsie, criză, deranjament, destabilizare, dezechilibrare, dezorganizație, modificare, neregularitate, perturbare, perturbație, tulburare.  Dezorganizație, substantiv
Sinonime: (învechit) decompoziție, deranjare, destructurare, dezagregație, dezintegrație, dezordine, dezorganizare, haos.  Incomoditate, substantiv
Sinonime: deranj, dezagrement, inconfort, inconvenient, jenă, lipsă de comoditate, mizerie, neplăcere.