Decent (decentă), adjectiv
Sinonime: cuviincios, cumsecade, la locul său, respectuos, politicos; pudic, ruşinos, sfios; acceptabil, onorabil.  Decenţă, substantiv feminin
Sinonime: bună-cuviinţă, ruşine, pudoare, politeţe.  Decentrare, substantiv
Sinonime: excentrare.  

---

Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime: admisibil, corect, decent, onest, bun, satisfăcător, mulţumitor, convenabil, potrivit, rezonabil, sustenabil, tolerabil, suportabil.  Binecrescut (binecrescută), adjectiv
Sinonime: cuviincios, cumsecade, educat, respectuos, politicos, decent, la locul lui, de treabă, cuminte.  Cuviincios (cuviincioasă), adjectiv
Sinonime: politicos, respectuos, binecrescut, decent, cumsecade, educat, la locul lui, de treabă; adecvat, cerut, conform, convenabil, corespunzător, cuvenit, indicat, meritat, necesar, nimerit, oportun, potrivit, recomandabil, recomandat, trebuincios, trebuitor.  Cuviinţă, substantiv feminin
Sinonime: politeţă, decenţă, curtoazie, respect.  Pudic (pudică), adjectiv
Sinonime: ruşinos, sfios, decent, moral.  Pudoare, substantiv feminin
Sinonime: ruşine, decenţă, sfială, reticenţă, castitate, moralitate.  Discreţie, substantiv
Sinonime: circumspecție, decență, moderație, modestie, ponderație, reținere, rezervă, secret, tăcere.  Pudiciţie, substantiv
Sinonime: bună-cuviință, decență, jenă, manieră, pudoare, rușine, sfială.  Discrețiune, substantiv
Sinonime: (învechit) circumspecție, decență, discernământ, înțelepciune, măsură, moderație, modestie, precauție, prudență, reținere, rezervă, simplicitate, sobrietate, tact, (variantă) discreție.  Pudibond, adjectiv
Sinonime: cast, decent, prud, pudic, puritan, reținut, rezervat, rușinos, timid, victorian, (variantă) pudibund.  Neîngrijire, substantiv
Sinonime: apatie, delăsare, dezordine, indiferență, indolență, inerție, insensibilitate, lipsă de decență, lipsă de grijă, neatenție, necuviință, neglijență, nepăsare, paragină, pasivitate, placiditate, tembelism, (familiar) nengrijire, (învechit) negrijă, (livresc) incurie.