Deşert, substantiv neutru
Sinonime: pustiu, pustietate, teren arid, pustă, (rar) pustiire, (regional) pustieşag, (învechit) ariniş, pustiiciune; (deşert de argilă) takâr; (deşert de nisip) erg; (deşert de piatră) hamadă; (anatomie) flămânzare, (popular) bărdăhan, (prin Banat) slabină.  Deşert (deșartă), adjectiv
Sinonime: gol, pustiu, nelocuit, nepopulat; vanitos, mândru, orgolios; amăgitor, efemer, găunos, iluzoriu, ineficace, ineficient, infructuos, inutil, ireal, înşelător, nefolositor, netrebuincios, neutil, pieritor, schimbător, scorburos, temporar, trecător, van, vremelnic, zadarnic.  Deșerta, verb
Sinonime: a goli, a scoate, a elimina, a descărca.  Deşertăciune, substantiv feminin
Sinonime: orgoliu, vanitate, inutilitate, nimic, nimicnicie, zădărnicie, (învechit) mişelie, nimicie.  Deşertare, substantiv
Sinonime: descărcare, golire, deșertat.  Deşertat, substantiv
Sinonime: descărcare, golire.

Deşertat, adjectiv
Sinonime: golit, descărcat.  Deșertic, adjectiv
Sinonime: de deșert, pustiu, (variantă) dezertic.  

---

Arid (aridă), adjectiv
Sinonime: uscat, sec, sterp, nisipos, neroditor, pustiu, deşertic, vid, steril; (figurat) sărac, lipsit de farmec, fad; neatrăgător.  Ariditate, substantiv feminin
Sinonime: uscăciune, pustietate, deşert, sterilitate; sărăcie.  Descărca, verb
Sinonime: a scăpa de, a se uşura; a se dezlănţui, a se revărsa, a deşerta, a goli, (rar) a vida, (popular) a zvânta, (învechit şi regional) a scurge, (prin vestul Munteniei) a sicni; a trage, (învechit şi popular) a slobozi.  Fum, substantiv neutru
Sinonime: brumă, ceață, dezinfectare, emanație, exhalație, fumerolă, fumigație, gaz, mofetă, negură, pâclă, praf, smog; (învechit) casă, cămin, gospodărie; (figurat) amăgire, deșertăciune, înceţoşare, întunecare; (figurat, la plural) aroganţă, făloșenie, fudulie, împăunare, înfumurare, îngâmfare, preţiozitate, trufie.  Gol (goală), adjectiv
Sinonime: autentic, desculț, despuiat, deșert, dezbrăcat, exact, golit, lipsit de conținut, neacoperit, neîncărcat, nelocuit, neocupat, nescris, neumblat, nud, pleșuv, pustiu, secat, secătuit, simplu, vid, (astăzi rar) sleit; (figurat) sărac, neavut, golaş; (figurat) sec, fără conţinut, fără fond.  Goli, verb
Sinonime: a descărca, a despuia, a deşerta, a dezbrăca, a dezgoli, a evacua, a jefui, a prăda, a rămâne gol, a seca, a secătui, a vărsa, (astăzi rar) a slei; (familiar) a evacua fecalele, a urina.  Mişelie, substantiv feminin
Sinonime: abjecție, deșertăciune, fărădelege, ignominie, infamie, inutilitate, josnicie, lipsă, mârșăvie, mizerie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, nevoie, nimic, sărăcie, ticăloşie, turpitudine, zădărnicie, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) nimicnicie, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (rar) scelerație, (regional) mârșăvenie.  Nimicnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: deşertăciune, inutilitate, nimic, zădărnicie, (învechit) mișelie, (învechit) nimicie.  Pustietate, substantiv feminin
Sinonime: pustiu, deşert, pustă; (figurat) singurătate, solitudine, izolare.  Pustiu (pustie), adjectiv
Sinonime: necultivat, neîngrijit, nelocuit, părăginit, ruinat, părăsit; nepopulat, deşert, gol, vid; (figurat) fără rost, fără sens, zadarnic; singur, izolat, stingher.  Sec (seacă), adjectiv
Sinonime: uscat, arid, neproductiv, deşert; (figurat) fără sens, van, zadarnic; prost, tembel, tâmpit, absurd.  Steril (sterilă), adjectiv
Sinonime: sterp, neroditor, neproductiv, nefertil, deşert; pustiu, sec; (figurat) infructuos, nefolositor, zadarnic, inutil, van, ineficace; dezinfectat, antiseptic, igienic.  Turna, verb
Sinonime: a vărsa, a răsturna, a deşerta; (figurat) a potrivi, a aranja, a croi; a compune, a redacta, a formula; (figurat) a denunța, a reclama, a pârî.  Vacuitate, substantiv feminin
Sinonime: spaţiu gol, vid, deşert.  Van (vană), adjectiv
Sinonime: zadarnic, degeaba, fără sens, în deşert.  Vanitos (vanitoasă), adjectiv
Sinonime: arogant, fudul, infatuat, insolent, încrezut, înfumurat, îngâmfat, orgolios, pretențios, prezumțios, trufaș, țanțoș, (figurat) deşert.  Vid (vidă), adjectiv
Sinonime: deşert, gol, mort, necultivat, nelocuit, neocupat, nul, pustiit, pustiu, sălbatic, (figurat) fără expresie, (figurat) şters, (învechit și popular) sec, (învechit și popular) secat, (învechit și regional) săcret, (învechit) pustiicios.  Zadarnic (zadarnică), adjectiv
Sinonime: inutil, van, fără rost, deşert, fără folos, fără întrebuinţare.  Zădărnicie, substantiv feminin
Sinonime: nefolos, inutilitate, deşertăciune; vanitate, trufie, îngâmfare, ambiţie.  Cămilă, substantiv
Sinonime: (zoologie) dromader, bactriană, (figurat) corabia deşertului.  Descărcare, substantiv
Sinonime: descărcat, deşertare, deşertat, golire, golit; tragere, (învechit şi popular) slobozire.  Descărcat, substantiv
Sinonime: descărcare, deșertare, golire, vidare.  Erg, substantiv
Sinonime: (geografie) deşert de nisip, dună.  Flămânzare, substantiv
Sinonime: deşert.  Inanitate, substantiv
Sinonime: deșertăciune, futilitate, inutilitate, vanitate, zădărnicie.  Hamadă, substantiv
Sinonime: (geografie) deşert de piatră, podiș pietros deșertic.  Dezertic, adjectiv
Sinonime: deșertic.  Necultivat, adjectiv
Sinonime: deşert, gol, incult, înţelenit, neexploatat, nelucrat, primitiv, pustiit, pustiu, sălbatic, vid, virgin, (învechit şi regional) săcret, (învechit) pustiicios.  Golire, substantiv
Sinonime: descărcare, despuiere, deșertare, dezbrăcare, dezgolire, evacuare.  Săcret, adjectiv
Sinonime: afurisit, ascuns, blestemat, câinos, deşert, dosit, dosnic, ferit, gol, hain, izolat, îndrăcit, lăturalnic, necălcat, necultivat, nelocuit, nepopulat, nestrăbătut, neumblat, pustiu, rău, retras, sălbatic, singuratic, tainic, tăinuit, ticălos, vid.

Săcret, substantiv
Sinonime: afurisit, blestemat, câinos, hain, îndrăcit, rău, ticălos.  Pustieşag, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, deșert, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustietate, pustiire, pustiu, sinistru, urgie; ogor lăsat în paragină, pământ necultivat.  Pustiicios, adjectiv
Sinonime: deșert, devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, gol, necultivat, nelocuit, nepopulat, nimicitor, pustiitor, pustiu, ruinător, sălbatic, vid.  Pustiiciune, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, deșert, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustietate, pustiire, pustiu, sinistru, urgie.