Data, verb
Sinonime: a localiza în timp, a marca un eveniment; a indica data, a înscrie data (pe ceva); a determina data de (existență).  Dată (date), substantiv feminin
Sinonime: epocă, eveniment, moment; an, mileniu, cincinal, (învechit) veleat, termen, timp, vreme, zi, (popular) soroc, (învechit) sorocire; oară; rând, (regional) vers; datină, destin, fatalitate, fel, menire, noroc, obicei, predestinare, rânduială, soartă, tradiţie, ursită, uz, uzanţă, zodie.  Datină, substantiv feminin
Sinonime: tradiţie, obicei, uzanţă, rânduiala; regulă, tipic, lege, fel, uz, (învechit şi popular) rând, (popular) dată, (învechit şi regional) pomană, (regional) orândă, (Transilvania) sucă, (prin Banat) zacon, (învechit) pravilă, predanie, şart, tocmeală, (turcism învechit) adat; cutumă.  Dator, adjectiv
Sinonime: îndatorat, obligat.

Dator, substantiv
Sinonime: datorie, îndatorire, însărcinare, obligaţie, sarcină.  Datorat, adjectiv
Sinonime: cuvenit, datorit, debitor.  Datorie, substantiv feminin
Sinonime: îndatorire, obligaţie, sarcină, (învechit) dator, îndatorinţă, credit, (popular şi familiar) veresie, (Transilvania şi Oltenia) credinţă; oficiu; (livresc) servitute.  Datorinţă, substantiv
Sinonime: datorie, îndatorire, însărcinare, obligaţie, sarcină.  Datorit (datorită), adjectiv
Sinonime: cuvenit; provenit, cauzat, pricinuit.  Datorită, prepoziție
Sinonime: graţie, mulţumită, (învechit) slavă; pentru.  Datornic (datornică), adjectiv
Sinonime: debitor, obligat.  

---

Achita, verb
Sinonime: a plăti, a onora, a restitui o datorie, (familiar) a omorî, a ucide, a trimite pe lumea cealaltă, a suprima, a ierta, a absolvi de pedeapsă, a scuza, a grația, a disculpa.  Bis, adjectiv
Sinonime: repetat, încă o dată.

Bis, interjecție
Sinonime: Bravo!; Încă o dată!  Chit, adverb
Sinonime: (a fi chit cu cineva) a nu mai datora nimic (cuiva); a nu mai avea de dat nici o socoteală (cuiva); (chit că) chiar dacă, indiferent dacă.

Chiţ, interjecție
Sinonime: (regional) ţiţ.  Comprimat (comprimată), adjectiv
Sinonime: presat, apăsat; micşorat, restrâns; (figurat) concediat, dat afară.  Credinţă, substantiv feminin
Sinonime: convingere, certitudine, siguranţă; fidelitate, statornicie, sinceritate, devotament; speranţă, încredere, nădejde; religie, cult, confesiune, doctrină, dogmă, superstiție, teză, tradiție; credo, crez, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, evlavie, pietate, pioşenie, piozitate, religiozitate, smerenie, (livresc) devoţiune, (învechit) blagocestie, blagocestivie, hristoitie, râvnă, râvnire, smerire, părere; asigurare, chezăşie, concesiune, credit, datorie, garanţie, logodnă.  Credit, substantiv neutru
Sinonime: împrumut, datorie, (popular) veresie; (figurat) preţuire, prestigiu, autoritate, apreciere, ascendent, atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, influenţă, încredere, înrâurire, onoare, reputaţie, respect, stimă, trecere, vază.  Debit, substantiv neutru
Sinonime: datorie, obligaţie, lipsă, pasiv; circulație, mișcare, trafic; articulație, dicție, elocuțiune, flux; tutungerie, desfacere, plasare, vindere, vânzare.  Debitor (debitoare), adjectiv
Sinonime: datornic, dator, obligat.  Destin, substantiv neutru
Sinonime: soartă, dat, fatalitate, ursită, predestinare, fatum.  Exclus (exclusă), adjectiv
Sinonime: înlăturat, eliminat, îndepărtat, scos, dat afară; (adverb) imposibil, nicidecum.  Exista, verb
Sinonime: a fi, a se afla, a se găsi, a trăi, a vieţui, a avea, a dăinui, a data, a consta.  Fel, substantiv masculin
Sinonime: mod, manieră, chip, procedeu, cale; varietate, soi, gen, sort, sortiment, categorie; fire, natură, caracter, temperament; origine, neam, familie, spiţă; obicei, datină, tradiţie, (la plural) moravuri; stil, regim, sens, specie, tip, teapă, specimen, (regional) modru, factură.  Fiert (fiartă), adjectiv
Sinonime: clocotit, dat în clocot, fierbinte; (figurat) supărat, necăjit, amărât, mâhnit.  Generator (generatoare), adjectiv
Sinonime: emiţător, producător, creator, dătător de.  Gratie, substantiv feminin
Sinonime: bară de metal, grătar, grilaj, grilă, rețea, spalier, spetează, vergea, zăbrea, (popular) ostreţ, (Transilvania) roştei.

Graţie, substantiv feminin
Sinonime: avantaj, bunăvoință, concesie, dar, delicateţe, drăgălăşenie, eleganţă, favoare, fineţe, gingăşie, graţiere, har, milă, mlădiere, protecţie, supleţe, zvelteţe, (învechit) măiestrie, (plural) farmece, (plural) nuri.

Graţie, prepoziție
Sinonime: cu ajutorul, datorită, mulțumită.  Gratitudine, substantiv feminin
Sinonime: datorie morală, obliganță, recunoştinţă.  Gratuit (gratuită), adjectiv
Sinonime: absurd, arbitrar, benevol, dat pe nimic, dezinteresat, discreționar, donat, fără plată, fără temei, fără un scop practic, gratis, hazardat, ineficace, ineficient, infructuos, inutil, iraţional, liber, nefolositor, neîntemeiat, nejustificat, nesusţinut, netrebuincios, neutil, van, zadarnic.  Iar, adverb
Sinonime: încă o dată, din nou, iarăşi.

Iar, conjuncție
Sinonime: dar, însă; şi.  Împrumut, substantiv neutru
Sinonime: datorie, debit.  Lege, substantiv feminin
Sinonime: cult, religie, credinţă, confesiune; datină, tradiţie, obicei; normă, regulă, obligaţie, dispoziţie, legiuire.