Culme, substantiv feminin
Sinonime: vârf, pisc, creastă, creştet; (figurat) apogeu.  

---

Apex, substantiv neutru (rar)
Sinonime: vârf, creştet, ascuţiş, culme, extremitate.  Apogeu (apogee), substantiv neutru
Sinonime: apoteoză, culme, extremitate, punct culminant, punct maxim, grad maxim, maximum, top, summum, zenit.  Buză, substantiv feminin (figurat)
Sinonime: margine, limită, capăt, terminaţie; ascuţiş, tăiş, lamă; culme, geană, vârf, pisc, creastă.

Buza, verb
Sinonime: a olări, a teşi.  Creastă, substantiv feminin
Sinonime: culme, pisc, vârf, creştet, coamă, muchie, spinare, sprânceană, (popular) culmiş; (botanică) (creasta-cocoşului) (regional) breabăn, ferigă, granat, laba-ursului, moţul-curcanului, pieptănariţă, rămurele, spilcuţă, talpa-gâştei, meloşel, opintic, tocmăgel, barba-caprei, burete-creţ, laba-mâţei, (învechit) amarantă; (anatomie) (creastă epidermică) creastă papilară; măsea, răvar.  Creştet, substantiv neutru
Sinonime: vârf, culme, creastă, pisc; (anatomie) sinciput, vertex, (popular şi familiar) scăfârlie, (Banat şi vestul Olteniei) teme, căpătâi.  Gurgui, substantiv neutru
Sinonime: cioc de urcior, culme, mamelon, sfârc, (popular) ţâţă, vârf (vârful dealului, vârful muntelui, vârful opincii, vârful sânului); (variante) gurgoi, gârgoi, gurgun, gurzui, gurlui.  Înălţime, substantiv feminin
Sinonime: ridicătură, vârf, culme.  Masiv, substantiv neutru
Sinonime: munte, culme.  Muchie, substantiv feminin
Sinonime: margine, dungă; creastă, coamă, culme.  Obcină, substantiv feminin
Sinonime: culme, vârf, creastă; moşie, proprietate; moştenire; patrie, ţară.  Pisc, substantiv neutru
Sinonime: vârf, creastă, coamă, culme.  Spinare, substantiv feminin
Sinonime: spate, dos; culme, vârf, creastă, coamă, muchie.  Sprânceană, substantiv feminin
Sinonime: (figurat) muche, culme, creastă, coamă, coastă; bucată, petic, parcelă.  Tărie, substantiv feminin
Sinonime: forţă, putere, vigoare, energie; fermitate, constanţă, îndârjire; soliditate, trăinicie, rezistenţă; boltă, firmament, crug; pisc, vârf, culme.  Tigvă, substantiv feminin
Sinonime: craniu, ţeastă, cap, tărtăcuţă, căpăţână; culme, creastă.  Țiclău, substantiv
Sinonime: (regional) culme, pisc, stâncă ascuțită, vârf, (regional) țiglău, (regional) țigmău; alunecare de teren.  Ţugui, substantiv neutru
Sinonime: creştet, pisc, culme.  Vârf, substantiv neutru
Sinonime: pisc, culme, înălțime, extremitate.  Zenit, substantiv neutru
Sinonime: culme, apogeu, înălţime maximă.  Coamă, substantiv
Sinonime: creastă, culme, (regional) comană, coroană, laţ, samară, slimnă, muchie.  Comană, substantiv
Sinonime: coamă, creastă, culme.  Coroană, substantiv
Sinonime: aureolă, bandou, diademă, (învechit) cerc, cunună, nimb, tiară; (muzică) fermată; (astronomie) (coroana-boreală) (popular, articulat) hora, casa-cu-ograda, roata-stelelor; bibilică; coamă, creastă, culme; domnie, imperiu, monarhie, regat.  Culmiş, substantiv
Sinonime: coamă, creastă, creştet, culme, muchie, spinare, sprânceană.  Samară, substantiv
Sinonime: coamă, creastă, culme.  Summum, substantiv
Sinonime: acmee, apogeu, culme, extremă (superioară), extremitate, limită maximă, maximum, punct maxim.  Slimnă, substantiv
Sinonime: coamă, creastă, culme.  Picui, substantiv (regional și învechit)
Sinonime: creastă, creștet, culme, pisc, vârf.

Picui, verb (regional)
Sinonime: a picura; a dormita, a moțăi, a picoti.  Paroxizm, substantiv (învechit)
Sinonime: apogeu, culme, intensitate maximă, paroxism, punct culminant.  Spic, substantiv
Sinonime: creastă, creștet, culme, pisc, vârf.

Șpic, substantiv (învechit)
Sinonime: (botanică) lavandă, levănțică.  Culmina, verb
Sinonime: (despre aștri) a ajunge la apogeu, a atinge punctul de culminație; (figurat) a ajunge la apogeu, a ajunge la culme, a atinge cel mai înalt stadiu, a atinge punctul culminant.  Culmine, substantiv (ieșit din uz)
Sinonime: culme, (variantă) culmină.  Lucină, substantiv (regional)
Sinonime: culme, imaș, izlaz, pajiște, pășune, poiană, (regional) prelucă.  Piscan, substantiv (regional)
Sinonime: creastă, creștet, culme, pisc, vârf.