Construcţie, substantiv feminin Sinonime:
clădire, edificiu, casă, lucrare, monument, turn; alcătuire, compunere, compoziţie, constituţie, edificare, elaborare, structură.
Aducţie, substantiv feminin Sinonime:
aducere, transport, construcție, apeduct.
Clădire, substantiv feminin Sinonime:
construcţie, edificiu, imobil, casă.
Dărăpănătură, substantiv feminin
Sinonime:
baracă, clădire în ruină, construcție dărăpănată, hardughie, şandrama; dărâmătură, năruitură, paragină, prăbușitură, ruină, surpare, surpătură, (învechit) risipă, (învechit) risipitură, (regional) ruinătură.
Factură, substantiv feminin
Sinonime:
structură, constituţie, construcţie, alcătuire, caracter, fel, gen, natură, conformaţie, manieră, stil, tehnică; chitanță, notă de plată, borderou, decont.
Locuțiune, substantiv feminin
Sinonime:
(lingvistică) clișeu, construcție, dicton, elocuție, elocuțiune, expresie, formă, formulă, frază, grup de cuvinte, idiotism, sintagmă, turnură, (învechit) idiotismă, (învechit) locuție.
Magherniţă, substantiv feminin
Sinonime:
baracă, bordei, bucătărie (la o mănăstire), căsuţă, cocioabă, colibă, construcție primitivă, construcție rudimentară, prăvălie mică și sărăcăcioasă, şandrama, şopron.
Stabiliment, substantiv neutru
Sinonime:
aşezământ, azil, bancă, cazinou, clinică, colegiu, colonie, comerț, construcție, contoar, dispensar, edificiu, fabrică, facultate, firmă, fundație, instituţie, închisoare, întreprindere, liceu, local, magazin, manufactură, penitenciar, prizon, protectorat, regie, societate, spital, sucursală, școală, tutelă, unitate, uzină; (depreciativ) bordel, casă de toleranță.
Stil, substantiv neutru Sinonime:
fel, mod, manieră, tipar, metodă, modalitate; exprimare, limbaj, construcţie literară.
Structură, substantiv feminin
Sinonime:
organizare, aranjare, aranjament, alcătuire, arhitectură, sistem, ierarhie, schemă; agenție, organizație, organism; cadru, armătură, conformație, constituție, construcție, osatură, schelet, textură.
Zidire, substantiv feminin
Sinonime:
animal, casă, clădire, construcţie, construire, creare, creatură, creaţie, dobitoc, durare, edificiu, facere, făptură, fiinţă, fundare, imobil, înălţare, întemeiere, lighioană, necuvântător, ridicare, vietate, vieţuitoare, (livresc) edificare.
Sintaxă, substantiv feminin
Sinonime:
aranjament, construcție, gramatică, morfosintaxă, regulă, structură, (învechit) sintactică, (învechit) sinteză; (variante învechite) sindaxis, sintax, sintaxin, sintaxis.
Construire, substantiv
Sinonime:
clădire, construcţie, durare, înălţare, ridicare, zidire, (livresc) edificare.
Edificare, substantiv
Sinonime:
clarificare, clădire, construcţie, construire, dumerire, durare, informare, înălţare, lămurire, ridicare, zidire, (figurat) creație, (figurat) organizare, (învechit) edificație, (învechit) moralizare.
Ziditură, substantiv
Sinonime:
animal, casă, clădire, construcţie, creatură, dobitoc, făptură, fiinţă, imobil, lighioană, necuvântător, vietate, vieţuitoare, zidire; (sens figurat) facere.
Stuc, substantiv
Sinonime:
(material de construcție) (învechit) mermer, (variantă) ștuc.
Hipogeu, substantiv
Sinonime:
(în antichitate) construcție subterană, mormânt subteran.
Zidărie, substantiv
Sinonime:
zidărit, construcție.
Paiantă, substantiv
Sinonime:
chezaş, schelet de construcție.
Edificiu, substantiv
Sinonime:
așezământ, building, clădire (mare), construcție (impunătoare), fortificație, imobil, instituție, monument, palat, templu, (învechit) uvraj, (variantă) (învechit) edifiț, (variantă) (învechit) edifițiu.
Erecție, substantiv
Sinonime:
construcție, edificare, fundație, poziție verticală, ridicare; dilatație, sculare, turgescență; (variantă) erecțiune.
Instaurație, substantiv
Sinonime:
constituire, construcție, creație, edificare, erecție, fondare, fundare, implantare, instaurare, instituire, intronizare, întemeiere, ridicare, stabilire, (variantă) instaurațiune.
Cacologie, substantiv
Sinonime:
cacografie, construcție gramaticală defectuoasă.
Decoperta, verb
Sinonime:
a descoperta, a desface un element acoperitor (dintr-o construcție), a dezveli un zăcământ, a lipsi de acoperiș. Decopertă, substantiv
Sinonime:
decopertare, (variantă) descopertă.
Înzidi, verb
Sinonime:
a fixa (o piesă, un element de construcție) într-un masiv de zidărie.
Înjghebătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
baracă, construcție provizorie, construire, încropire, înjghebare.
Ridicare, substantiv
Sinonime:
anulare, arestare, ascensiune, așezare sus, avansare, cățărare, clădire, cocoțare, construcție, construire, creștere, culegere, cules, desființare, dezvoltare, ducere sus, durare, evaporare, evoluție, funcție, grad, ieșire la suprafață, izbăvire, împingere în sus, împrăștiere, înaintare, înălțare, încasare, îndepărtare, îndreptare, înființare, înfiripare, înlăturare, însănătoșire, întindere, întremare, înzdrăvenire, lecuire, luare de atitudine, luare de jos, luare în primire, majorare, mărire, mers înainte, mobilizare, numire, opunere, plecare, primire, producere, progres, promovare, propășire, rang, răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, reconstruire, redresare, refacere, relevare, restabilire, revoltă, ridicat, risipire, săltare, săltat, scoatere, sculat, scumpire, sporire, stârnire, strângere, strâns, suflecare, suire, suit, suspendare, tămăduire, tragere în sus, transportare, trezire, ucidere, umflare, urcare, urcat, vindecare, zidire, (figurat) formare, (figurat) ivire, (figurat) răpire, (învechit și regional) suflecătură, (învechit) alungare, (învechit) ardicare, (învechit) aridicare, (învechit) înviere, (învechit) mutare, (învechit) preamărire, (învechit) provivasire, (învechit) rădicare, (învechit) răsărit, (învechit) redicare, (învechit) sănătoșare, (învechit) tămăduință, (învechit) văznesenie, (învechit) vracevanie, (livresc) edificare, (popular) ispas, (popular) sculare, (popular) tămăduială.
Înălțare, substantiv
Sinonime:
ascensiune, avansare, clădire, construcție, construire, creștere, durare, înaintare (în rang), înălțat, mărire, promovare, ridicare, suire, suit, urcare, urcat, zidire, (figurat) dezvoltare, (figurat) lăudare, (figurat) progres, (figurat) slăvire, (figurat; învechit) aroganță, (învechit) încălecare, (învechit) înscăunare, (învechit) nălțare, (învechit) provivasire, (învechit) urcare pe tron, (învechit) văznesenie, (învechit; ca titulatură) Alteță, (livresc) edificare, (popular) Ispas; (Înălțarea Sfintei Cruci) Ziua Crucii, (popular) cârstov.
Stilem, substantiv
Sinonime:
(lingvistică) caracteristică, construcție, element stilistic, frază, trăsătură distinctivă.
