Construcţie, substantiv feminin
Sinonime: clădire, edificiu, casă, lucrare, monument, turn; alcătuire, compunere, compoziţie, constituţie, edificare, elaborare, structură.  

---

Aducţie, substantiv feminin
Sinonime: aducere, transport, construcție, apeduct.  Clădire, substantiv feminin
Sinonime: construcţie, edificiu, imobil, casă.  Chioşc, substantiv neutru
Sinonime: gheretă, tonetă; construcţie mică, pavilion.  Dărăpănătură, substantiv feminin
Sinonime: baracă, clădire în ruină, construcție dărăpănată, hardughie, şandrama; dărâmătură, năruitură, paragină, prăbușitură, ruină, surpare, surpătură, (învechit) risipă, (învechit) risipitură, (regional) ruinătură.  Factură, substantiv feminin
Sinonime: structură, constituţie, construcţie, alcătuire, caracter, fel, gen, natură, conformaţie, manieră, stil, tehnică; chitanță, notă de plată, borderou, decont.  Locuțiune, substantiv feminin
Sinonime: expresie, sintagmă, construcţie.  Magherniţă, substantiv feminin
Sinonime: baracă, bordei, bucătărie (la o mănăstire), căsuţă, cocioabă, colibă, construcție primitivă, construcție rudimentară, prăvălie mică și sărăcăcioasă, şandrama, şopron.  Stabiliment, substantiv neutru
Sinonime: aşezământ, azil, bancă, cazinou, clinică, colegiu, colonie, comerț, construcție, contoar, dispensar, edificiu, fabrică, facultate, firmă, fundație, instituţie, închisoare, întreprindere, liceu, local, magazin, manufactură, penitenciar, prizon, protectorat, regie, societate, spital, sucursală, școală, tutelă, unitate, uzină; (depreciativ) bordel, casă de toleranță.  Stil, substantiv neutru
Sinonime: fel, mod, manieră, tipar, metodă, modalitate; exprimare, limbaj, construcţie literară.  Structură, substantiv feminin
Sinonime: organizare, aranjare, aranjament, alcătuire, arhitectură, sistem, ierarhie, schemă; agenție, organizație, organism; cadru, armătură, conformație, constituție, construcție, osatură, schelet, textură.  Zidire, substantiv feminin
Sinonime: animal, casă, clădire, construcţie, construire, creare, creatură, creaţie, dobitoc, durare, edificiu, facere, făptură, fiinţă, fundare, imobil, înălţare, întemeiere, lighioană, necuvântător, ridicare, vietate, vieţuitoare, (livresc) edificare.  Sintaxă, substantiv feminin
Sinonime: aranjament, construcţie, structură, regulă.  Construire, substantiv
Sinonime: clădire, construcţie, durare, înălţare, ridicare, zidire, (livresc) edificare.  Edificare, substantiv
Sinonime: lămurire; clădire, construcţie, construire, durare, înălţare, ridicare, zidire.  Ziditură, substantiv
Sinonime: animal, casă, clădire, construcţie, creatură, dobitoc, făptură, fiinţă, imobil, lighioană, necuvântător, vietate, vieţuitoare, zidire; (sens figurat) facere.  Stuc, substantiv
Sinonime: (material de construcție) (învechit) mermer, (variantă) ștuc.  Hipogeu, substantiv
Sinonime: (în antichitate) construcție subterană, mormânt subteran.  Zidărie, substantiv
Sinonime: zidărit, construcție.  Paiantă, substantiv
Sinonime: chezaş, schelet de construcție.  Edificiu, substantiv
Sinonime: clădire (mare), construcție (impunătoare), fortificație, imobil, monument, uvraj.  Erecție, substantiv
Sinonime: construcție, edificare, fundație, poziție verticală, ridicare; dilatație, sculare, turgescență; (variantă) erecțiune.  Instaurație, substantiv
Sinonime: constituire, construcție, creație, edificare, erecție, fondare, fundare, implantare, instaurare, instituire, intronizare, întemeiere, ridicare, stabilire, (variantă) instaurațiune.  Cacologie, substantiv
Sinonime: cacografie, construcție gramaticală defectuoasă.  Decoperta, verb
Sinonime: a descoperta, a desface un element acoperitor (dintr-o construcție), a dezveli un zăcământ, a lipsi de acoperiș.

Decopertă, substantiv
Sinonime: decopertare, (variantă) descopertă.  Înzidi, verb
Sinonime: a fixa (o piesă, un element de construcție) într-un masiv de zidărie.