Consolida, verb
Sinonime: a face solid, a fortifica, a (se) întări, (popular) a (se) înţepeni, (învechit şi regional) a (se) tocmi; a se stabiliza; (învechit) a statornici.  Consolidabil, adjectiv
Sinonime: reparabil.  Consolidant, adjectiv
Sinonime: consolidator, stabilizant.  Consolidare, substantiv
Sinonime: întărire, (livresc) ranforsare, (popular) înţepenire; stabilizare; (învechit) statornicire.  Consolidat, adjectiv
Sinonime: fixat, întărit, stabilizat, (popular) înţepenit.  Consolidație, substantiv
Sinonime: consolidare, întărire, întăritură, ranforsare, ranfort, reparație, stabilizare, (variantă) consolidațiune.  

---

Asigura, verb
Sinonime: a (se) convinge, a (se) încredința, a acoperi, a amara, a arima, a cala, a consolida, a contracta o asigurare, a fixa, a fortifica, a garanta, a proteja, a-și lua toate măsurile de precauție, (învechit) a (se) asiguripsi, (învechit) a (se) pliroforisi, (învechit) a (se) siguripsi, (învechit) a adeveri, (învechit) a încrede, (învechit) a sigura.  Cimenta, verb
Sinonime: a lega, a consolida, a întări, a face solid.  Fundamenta, verb
Sinonime: a argumenta, a baza, a consolida, a demonstra, a elucida, a stabili.  Închega, verb
Sinonime: a se întări, a se solidifica, a se coagula; a se uni, a se cimenta, a se împreuna, a se lega, a se consolida; a se înfiinţa, a se forma, a se contura, a se ivi, a se înjgheba, a se naște, a se întrupa.  Întări, verb
Sinonime: a fortifica, a baricada; a întrema, a înzdrăveni; a consolida, a fixa, a ţintui; a confirma, a adeveri, a certifica, a legaliza.  Întăritură, substantiv feminin
Sinonime: fortificaţii, baricadă; consolidare, întărire.  Stabil (stabilă), adjectiv
Sinonime: trainic, fix, consolidat, invariabil, solid, durabil; statornic, ferm, nemişcat.  Stabiliza, verb
Sinonime: a consolida, a întări; a fixa, a aşeza, a statornici.  Statornic (statornică), adjectiv
Sinonime: ferm, constant, hotărât, neclintit, stabil, neschimbător; fidel; durabil, permanent, continuu, neîntrerupt; fix, temeinic, consolidat.  Cimentare, substantiv
Sinonime: consolidare, întărire, strângere, solidificare, închegare, învârtoșare.  Cinerit, substantiv
Sinonime: tuf, cenușă vulcanică consolidată.  Întărire, substantiv
Sinonime: accentuare, adeverire, amplificare, arătare, atestare, călire, certificare, confirmare, consolidare, coroborare, demonstrare, demonstrație, dovedire, durificare, fortificare, intensificare, întremare, legalizare, oțelire, probare, probă, recunoaștere, solidificare, stabilizare, strângere, validare, (figurat) cimentare, (învechit) act legalizat, (învechit) statornicire.  Reasigura, verb
Sinonime: a asigura (un asigurator) contra riscurilor, a reînnoi o asigurare, a consolida, a reface stabilitatea, a reîncredința.  Reparabil, adjectiv
Sinonime: consolidabil, corigibil, remediabil.  Închegat, adjectiv
Sinonime: adunat, aglomerat, alcătuit, cimentat, coagulat, coerent, compus, consolidat, îngroșat, întărit, învârtoșat, legat, omogen, prins, sistematic, sleit, solidificat, strâns la un loc, unitar, (figurat) economisit, (figurat) întrupat, (figurat) palpabil, (popular) năclăit, (regional) constipat.

Închegat, substantiv
Sinonime: aglomerație, închegare, (figurat) întrupare, (rar) încetare.  Închegare, substantiv
Sinonime: aglomerație, cimentare, coagulare, consolidare, economisire, împreunare, închegat, îngroșare, înjghebare, întărire, întocmire, învârtoșare, legare, prindere, sleire, solidificare, strângere la un loc, unire trainică, (figurat) coerență, (figurat) întruchipare, (figurat) întrupare, (figurat) materializare, (livresc) conglutinare, (rar) încetare, (regional) închegătură.  Stabilizare, substantiv
Sinonime: blocare, consolidare, fixare, întărire, statornicire; (stabilizare bănească) reformă monetară, stabilizare monetară.  Ranforsare, substantiv
Sinonime: blindare, consolidare, coroborare, întărire, întăritură, ranforsaj, ranfort.  Ranforsa, verb
Sinonime: a arma, a blinda, a consolida, a corobora, a face mai rezistent, a fortifia, a întări.  Ranforsat, adjectiv
Sinonime: blindat, consolidat, fortificat, întărit.  Întemeiere, substantiv
Sinonime: binecuvântare (a tinerilor căsătoriți), constituire, creare, făurire, fundare, instituire, înfăptuire, înființare, înrădăcinare, întărire, întemeiat, organizare, realizare, (figurat) consolidare, (învechit) apărare, (învechit) împuternicire, (rar) statornicire, (rar) zidire.  Întemeiat, adjectiv
Sinonime: așezat pe baze sigure, clădit, confirmat, consolidat, fondat, fundamentat, în plină vigoare, îndreptățit, îngrijit, înrădăcinat, întărit, just, justificat, legitim, logic, motivat, pus pe temelii, rațional, serios, solid, temeinic, (figurat) așezat la vorbă, (figurat) binecuvântat, (învechit) apărat, (livresc) îndrituit, (rar) zidit.

Întemeiat, substantiv
Sinonime: consolidare, instituire, înființare, înrădăcinare, întărire, întemeiere, (învechit) apărare, (învechit) împuternicire, (rar) zidire.

Întemeiat, adverb
Sinonime: bazat pe (ceva), drept, just, serios, temeinic.