Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Consacrare
Consacrare, substantiv
Sinonime: consfinţire, confirmare, târnosire, dedicare, destinare, devotare, închinare.  

Apoteoză
Apoteoză, substantiv feminin
Sinonime: preamărire, slăvire, glorificare, consacrare, elogiu, triumf.

Apoteoza, verb
Sinonime: a cânta, a cinsti, a deifica, a diviniza, a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a preaslăvi, a proslăvi, a slăvi, a venera, a zeifica.  
Dedicaţie
Dedicaţie, substantiv feminin
Sinonime: închinare, omagiu, consacrare.  
Confirmare
Confirmare, substantiv
Sinonime: adeverire, arătare, atestare, certificare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă, (livresc) coroborare; consacrare, consfinţire, ratificare, sancţionare, sancţiune, validare, (învechit) sacrare, recunoaştere.  
Consfinţire
Consfinţire, substantiv
Sinonime: consacrare, fixare, stabilire, statornicire, (învechit) sfinţire; confirmare; legalizare.  
Dedicare
Dedicare, substantiv
Sinonime: consacrare, închinare.  
Destinare
Destinare, substantiv
Sinonime: consacrare, dedicare, destinat, destinație, devotare, hărăzire, închinare, menire, predestinare, sortire, ursire.  
Devotare
Devotare, substantiv
Sinonime: consacrare, dedicare, destinare, închinare; abnegaţie, dăruire, devotament.  
Sfinţenie
Sfinţenie, substantiv
Sinonime: (livresc) sanctitate, (rar) sacralitate, (învechit şi popular) sânţenie, (învechit) sfinţie; consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, târnosire; (locuțiune adverbială) (cu sfințenie) cu evlavie, cu exactitate, cu scrupulozitate, întocmai.  
Târnosanie
Târnosanie, substantiv
Sinonime: consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, târnosire.  
Târnoseală
Târnoseală, substantiv
Sinonime: consacrare, târnosire.  
Târnosire
Târnosire, substantiv
Sinonime: (biserică) consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, (învechit) obnovlenie, rodină, sfinţenie, târnosanie, târnositură.  
Târnositură
Târnositură, substantiv
Sinonime: consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, târnosire.  
Închinăciune
Închinăciune, substantiv
Sinonime: adorare, adorație, aplecare, capitulare, compliment, consacrare, cult, devotament, închinare, mătanie, ofrandă, plecăciune, ploconeală, reverenţă, rugă, rugăciune, salut, subjugare, supunere, temenea, toast, (familiar, rar) selamlâc, (învechit și regional) ocinaș, (învechit) molitvă, (învechit) plecare, (învechit) rugare, (învechit) rugăminte, (regional) plocon, (turcism învechit) talâm.  
Consecrație
Consecrație, substantiv
Sinonime: aprobațiune, benedicțiune, botez, confirmație, consacrare, consacrație, consacrațiune, inaugurație, inaugurațiune, ordinație, sacrament, sacrare, validare.  
Sacrare
Sacrare, substantiv
Sinonime: canonizare, confirmare, consacrare, consecrație, consfințire, întărire, ratificare, sancționare, sancțiune, sfințire, validare.  
Obnovlenie
Obnovlenie, substantiv
Sinonime: consacrare, sărbătorire, sfeștanie, sfințire, târnoseală, târnosire.  
Sfeştanie
Sfeştanie, substantiv
Sinonime: consacrare, obnovlenie, rodină, sfințenie, sfințire, târnosanie, târnoseală, târnosire, târnositură, (regional) feștanie.  
Rodină
Rodină, substantiv
Sinonime: consacrare, creație, dar, facere, familie, geneză, întemeiere, lăuzie, moștenitor, neam, post-partum, rugină, sfeștanie, sfințire, succesor, târnoseală, târnosire, zi de naștere, (variantă) rodin; ploaie cu soare, rugină (pe cereale).  
Hirotonisire
Hirotonisire, substantiv
Sinonime: consacrare, hirotonie, hirotonire, hirotonisit, hirotonit, (învechit) sfințitură, (popular) sfințire, (variantă) herotonisire.  
Închinătură
Închinătură, substantiv (învechit)
Sinonime: adorare, adorație, capitulare, consacrare, devotament, închinare, rugă, rugăciune, subjugare, supunere.  
Închinare
Închinare, substantiv
Sinonime: acceptare, adorare, aplecare, aprobare, asfințit, capitulare, chefuire, consacrare, dedicare, dedicație, destinare, devotament, devotare, închinat, înclinare, ofertă, ofrandă, plecare, plecăciune, predare, prosternare, rugă, rugăciune, salutare, subjugare, supunere, toast, (învechit și regional) ocinaș, (învechit) adăpostire, (învechit) închinăciune, (învechit) închinătură, (învechit) lăsare prin testament, (învechit) molitvă, (învechit) odihnă, (învechit) renunțare la o slujbă, (învechit) rugare, (învechit) rugăminte, (rar) prosternație.  
Îmbrăţişare
Îmbrăţişare, substantiv
Sinonime: îmbrățare, îmbrățișat, înlănțuire, învăluire, luare în brațe, strângere, strâns, strânsoare, strânsură, (figurat) consacrare, (figurat) conținere, (figurat) cuprindere, (rar) împreunare, (regional) îmbrățoșare.  
Sancţionare
Sancţionare, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, confirmare, consacrare, consfințire, dezaprobare, înfierare, întărire, neaprobare, pedepsire, penalizare, ratificare, reprobare, respingere, sancțiune, stigmatizare, validare, (învechit) sacrare, (învechit) sancțiunare.  
Consacrație
Consacrație, substantiv
Sinonime: consacrare, ofrandă, sacrificiu, (rar) desăvârșire, (variantă) consacrațiune, (variantă) consecrație, (variantă) consecrațiune.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
...