Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Confirmare
Confirmare, substantiv
Sinonime: adeverire, arătare, atestare, certificare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă, (livresc) coroborare; consacrare, consfinţire, ratificare, sancţionare, sancţiune, validare, (învechit) sacrare, recunoaştere.  

Document
Document, substantiv neutru
Sinonime: act, înscris, atestat; (învechit) zapis, hrisov, uric; hârtie, legitimaţie; confirmare, copie, dosar, fișier, manuscris, protocol, text.  
Mărturie
Mărturie, substantiv feminin
Sinonime: depoziţie, declaraţie; dovadă, probă, manifestare, atestare, confirmare, întărire, adeverire.  
Recipisă
Recipisă, substantiv feminin
Sinonime: adeverinţă, confirmare, dovadă, document.  
Sancţiune
Sancţiune, substantiv feminin
Sinonime: confirmare, aprobare, consfinţire; pedeapsă, osândă, condamnare, penalizare, mustrare, dojană, admonestare.  
Adeverire
Adeverire, substantiv
Sinonime: arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, întărire, legalizare, probare, probă, verificare, (livresc) coroborare.  
Afirmaţie
Afirmaţie, substantiv
Sinonime: adeverire, afirmare, aserţiune, atestare, confirmare, cuvânt, declarare, declaraţie, demonstrare, demonstrație, mărturie, mărturisire, propoziţie, reafirmare, spunere, spusă, susținere, teoremă, teză, vorbă, zisă, (învechit) afirmațiune, (învechit) voroavă, (rar) parolă.  
Atestare
Atestare, substantiv
Sinonime: adeverire, arătare, atestat, atestație, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovadă, dovedire, întărire, mărturie, probare, probă, (învechit) atestăluire, (învechit) atestăluit, (livresc) coroborare.  
Certificare
Certificare, substantiv
Sinonime: adeverință (în scris), adeverire, arătare, atestare, certificat, certificație, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, încredințare, întărire, probare, probă, scrisoare de adeverință, (livresc) coroborare.  
Certificaţie
Certificaţie, substantiv
Sinonime: autentificare, certificare, certificat, confirmare, omologare, (variantă) certificațiune.  
Confirmat
Confirmat, adjectiv
Sinonime: adeverit, consacrat, consfințit, demonstrat, dovedit, întărit, probat, ratificat, sancţionat, validat, verificat.

Confirmat, substantiv
Sinonime: confirmare.  
Consacrare
Consacrare, substantiv
Sinonime: consfinţire, confirmare, târnosire, dedicare, destinare, devotare, închinare.  
Consfinţire
Consfinţire, substantiv
Sinonime: consacrare, fixare, stabilire, statornicire, (învechit) sfinţire; confirmare; legalizare.  
Coroborare
Coroborare, substantiv
Sinonime: adeverire, arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă.  
Demonstrare
Demonstrare, substantiv
Sinonime: dovedire, confirmare, argumentare, argumentaţie, explicare, explicaţie.  
Dovedire
Dovedire, substantiv
Sinonime: probare, adeverire, confirmare, demonstrare.  
Investire
Investire, substantiv
Sinonime: plasament, plasare.

Învestire, substantiv
Sinonime: confirmare într-o demnitate, împuternicire, înscăunare.  
Demonstrațiune
Demonstrațiune, substantiv
Sinonime: argument, argumentare, confirmare, deducție, demonstrare, explicație, inducție, justificație, raționament, silogism, teoremă; manifestație, protestație; probă; demonstrație.  
Oficializare
Oficializare, substantiv
Sinonime: autentificare, confirmare, instituţionalizare, legalizare, omologare, ratificare, ratificație, recunoaștere, titularizare, validare.  
Sacrare
Sacrare, substantiv
Sinonime: canonizare, confirmare, consacrare, consecrație, consfințire, întărire, ratificare, sancționare, sancțiune, sfințire, validare.  
Întărire
Întărire, substantiv
Sinonime: accentuare, adeverire, amplificare, arătare, atestare, călire, certificare, confirmare, consolidare, coroborare, demonstrare, demonstrație, dovedire, durificare, fortificare, intensificare, întremare, legalizare, oțelire, probare, probă, recunoaștere, solidificare, stabilizare, strângere, validare, (figurat) cimentare, (învechit) act legalizat, (învechit) statornicire.  
Acreditare
Acreditare, substantiv
Sinonime: acreditat, atestare, confirmare, împuternicire, validare.  
Recunoaştere
Recunoaştere, substantiv
Sinonime: acceptare, apreciere, confirmare, considerație, identificare, întărire, mărturisire, validare.  
Aprobație
Aprobație, substantiv (învechit)
Sinonime: acord, agrement, aprobare, asentiment, autorizare, confirmare, consimțământ, omologare, permisiune, ratificare, sufragiu, (învechit) aprobațiune.  
Ratificare
Ratificare, substantiv
Sinonime: aprobare, autorizare, confirmare, consecrație, omologare, ratificație, recunoaștere, validare.  
Omologare
Omologare, substantiv
Sinonime: acceptare, aprobare, confirmare, oficializare, ratificare, sancționare, titularizare, validare.  
Afirmare
Afirmare, substantiv
Sinonime: adeverire, afirmație, alegație, arătare, aserțiune, confirmare, declarare (făcută în mod ferm), exprimare, întărire, manifestare, manifestație, susținere.  
Confirmație
Confirmație, substantiv
Sinonime: confirmare, sacrament, (învechit) confirmațiune, (învechit) hrisov.  
Pecetluire
Pecetluire, substantiv
Sinonime: fixare, fixat, imobilizare, înfierare, înțepenire, pecetluit, pironire, prindere, sigilare, sigilat, stigmatizare, ștampilare, țintuire; (figurat) confirmare, consfințire, întărire.  
Legalizare
Legalizare, substantiv
Sinonime: autentificare, confirmare, consfințire, întărire, legiferare, oficializare, reglementare, titularizare, (învechit) legiuire.  
Atestăluire
Atestăluire, substantiv (învechit)
Sinonime: atestare, confirmare.  
Atestăluit
Atestăluit, substantiv (învechit)
Sinonime: atestare, confirmare.

Atestăluit, adjectiv (învechit)
Sinonime: atestat.  
Pecetluit
Pecetluit, substantiv
Sinonime: imobilizare, pecetluire, sigilare, (figurat) confirmare, (figurat) consfințire, (figurat) consolidare, (figurat) creare, (figurat) definitivare, (figurat) dezonorare, (figurat) statornicire, (învechit) plic sigilat, (neobișnuit) anchilozare.  
Sancţionare
Sancţionare, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, confirmare, consacrare, consfințire, dezaprobare, înfierare, întărire, neaprobare, pedepsire, penalizare, ratificare, reprobare, respingere, sancțiune, stigmatizare, validare, (învechit) sacrare, (învechit) sancțiunare.  
Reînnoire
Reînnoire, substantiv
Sinonime: împrospătare, modernizare, preschimbare, prorogație, readucere în actualitate, reapariție, reaprovizionare, reconducție, reluare, renovare, repetare, schimbare, (figurat) prefacere, (figurat) regenerare, (figurat) transformare, (religie) confirmare.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
...