Condiţie, substantiv feminin
Sinonime: clauză, prevedere; factor, fapt, împrejurare, circumstanţă; situaţie, poziţie socială, rang, stare, titlu, teapă, treaptă, (popular) mână, seamă.  

---

Calitate, substantiv feminin
Sinonime: aptitudine, atribut, însuşire, valoare specifică, fel de a fi, caracteristică, trăsătură, particularitate, natură, merit, virtute; poziţie, situaţie, titlu, condiţie, rang, funcție.  Circumstanță, substantiv feminin
Sinonime: caz, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, moment, ocazie, ocurență, postură, poziție, prilej, situație, stare, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (învechit) țircumstanție, (la plural) timpuri, (la plural) vremuri, (variantă) circonstanță, (variantă) circumstanție.  Clauză, substantiv feminin
Sinonime: (termen juridic) condiţie, dispoziţie, prevedere, precizare, menţiune, punct, stipulare, stipulaţie, termen, (învechit şi popular) tocmeală, (învechit) şart.  Conjunctură, substantiv feminin
Sinonime: condiție, circumstanță, context, împrejurare, situaţie; (la plural) vremuri.  Context, substantiv neutru
Sinonime: text; ambianţă, mediu, situaţie, vecinătate, caz, circumstanţă, condiţie, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziţie, stare.  Factor, substantiv masculin
Sinonime: agent, cauză, condiţie, forţă motrice, mobil, parametru; coeficient, determinant, divizor, multiplicator, cuoțient; poștaș.  Învoială, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, angajare, aprobare, aranjament, asentiment, aviz, combinație, condiție, consimţământ, consimțire, contract, convenţie, împăcare, încuviințare, îngăduință, îngăduire, înţelegere, învoire, legământ, pact, permisie, permisiune, tranzacție, voie, voință, vorbă, vrere, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) așezământ, (învechit) concesie, (învechit) concurs, (învechit) cuvânt, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Banat) pogoadă, (prin Muntenia) prinsoare, (prin Oltenia și Banat) pogodeală, (regional) tocmă.  Mană, substantiv feminin
Sinonime: belşug, abundenţă, îmbelşugare, îndestulare, prisos, bogăţie, berechet; rugină la vegetale.

Mâna, verb
Sinonime: a îndemna, a sili; a mişca, a împinge; a se grăbi.

Mână, substantiv feminin
Sinonime: braţ, membru superior, palmă, pumn, (învechit și regional) brâncă, (popular și familiar) labă; (mână curentă) balustradă; (mână de lucru) forță de muncă; (botanică) (mâna-Maicii-Domnului) (regional) palma-sfintei-Mării; (tehnică) bată, braț, crac, furcă, margine, mâner, pervaz, spetează, stâlp, (regional) ciocan, (regional) condac, (regional) cotoi, (regional) cujbă; calitate, cocârlă, condiție, femeiușcă, fofează, grijă, hădărag, leucă, mănunchi, mănușă, măsea, muierușcă, pază, posesiune, rang, schimbătoare, seamă, stare, stăpânire, teapă, titirez, treaptă.  Obraz, substantiv neutru
Sinonime: faţă, figură, chip; persoană, ins, personaj; (învechit) rang, condiţie, stare socială.  Poziţie, substantiv feminin
Sinonime: alură, amplasare, aşezare, atitudine, caz, circumstanță, condiție, conjunctură, demnitate, dispoziție, figură, graviditate, ipostază, împrejurare, loc, opinie, orientare, părere, port, post, postură, poză, profesiune, punct de vedere, rang, sarcină, situare, situație (socială), stare, treaptă, ținută, unghi, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) pozițiune, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (rar) stațiune.  Stipulaţie, substantiv feminin
Sinonime: aranjament, clauză, condiţie, dispoziție, învoială, prevedere, punct, specificare, stipulare, termen, (învechit și popular) tocmeală, (învechit) stipulațiune, (învechit) șart.  Precondiție, substantiv
Sinonime: condiție prealabilă.  Prindoare, substantiv
Sinonime: (regional) belşug, bogăţie, bunăstare, condiţie, confort, poziţie, prosperitate, situaţie.  Peristas, substantiv
Sinonime: caz, circumstanţă, condiţie, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziţie, situaţie, stare, (variantă) peristasis.  Prilejire, substantiv
Sinonime: (învechit) caz, circumstanță, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, ocazie, ocaziune, postură, poziție, prilej, situație, stare.  Stipulare, substantiv
Sinonime: clauză, condiție, dispoziție, prevedere, punct, stipulație, termen, (învechit și popular) tocmeală, (învechit) șart.  Împrejur-stare, substantiv (învechit)
Sinonime: caz, circumstanță, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziție, situație, stare.  Premisă, substantiv
Sinonime: axiomă, bază, condiție, enunț, idee de bază, ipoteză, lemă, postulat, principiu, punct de plecare, supoziție, (învechit) protază, (variantă) premiză.  Încunjurare, substantiv
Sinonime: caz, circumstanță, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziție, situație, stare.  Legătuială, substantiv (popular)
Sinonime: acord, alianță, angajament, condiție, înțelegere, învoială, obligație, pact, (variantă) legădueală.