Concluzie, substantiv feminin
Sinonime: rezultat, încheiere, consecinţă.  

---

Aşadar, adverb
Sinonime: deci, prin urmare, în concluzie, în consecinţă.  Bilanţ, substantiv neutru
Sinonime: socoteală, rezultat, încheiere, situație; balanță; concluzie; sold.  Consecinţă, substantiv feminin
Sinonime: urmare, rezultat, concluzie, efect, repercusiune, (învechit) urmă, (figurat) rod.  Corolar, substantiv neutru
Sinonime: concluzie, urmare, consecinţă.  Efect, substantiv neutru
Sinonime: rezultat, rod, consecinţă, urmare, concluzie; impresie, senzaţie; (plural) echipament; acţiune, influenţă, înrâurire; (efect fotoconductiv) fotoconductibilitate; (efect de comerț) bilet la ordin, hârtie de valoare, scrisoare de schimb, titlu de credit, trată, warant.  Fine, substantiv neutru
Sinonime: capăt, deznodământ, epilog, final, încheiere, sfârşit; (locuțiune adverbială) (în fine) în sfârșit, în concluzie.  Încheiere, substantiv feminin
Sinonime: cabaletă, capăt, concluzie, contractare, deznodământ, epilog, final, finalizare, isprăvire, îmbinare, închidere, lichidare, perfectare, semnare, sfârșire, sfârşit, terminare, (învechit) istov, (învechit) statornicire, (regional) îmbumbare.  Lecție, substantiv feminin
Sinonime: bătaie, corecţie, dojană, imputare, morală, mustrare, observaţie, pildă, povață, reproș, sfat; concluzie, conferință, curs, demonstrație, experiență, expunere, instruire, învățământ, învățătură, meditație, oră (de învățământ), prelegere, repetiție, temă; regulă de conduită; (variantă) lecțiune.  Morală, substantiv feminin
Sinonime: etică; (familiar) dojană, mustrare, ceartă, observaţie; învăţătură, concluzie.  Rezoluţie, substantiv feminin
Sinonime: hotărâre, decizie, încheiere, concluzie.  Rezultat, substantiv neutru
Sinonime: urmare, consecinţă, efect, rod, concluzie.  Urmare, substantiv feminin
Sinonime: consecinţă, concluzie, efect, rezultat, rod, repercusiune.  Implicaţie (implicaţii), substantiv feminin
Sinonime: complicitate, concluzie, consecinţă, corolar, incidență, repercusiune, rezultat, sechelă, (variantă) implicațiune.  Învăţământ, substantiv
Sinonime: educație, instrucție, învățătură, (învechit) pedeapsă; concluzie, (figurat) lecție.  Concluziune, substantiv
Sinonime: concluzie.  Deducțiune, substantiv
Sinonime: argumentație, concluzie, consecință, deducție, defalcare, demonstrație, justificație, logică, rezultat, silogism, sustracțiune, sustragere.  Inducție, substantiv
Sinonime: analogie, argument, concluzie, demonstrație, generalizație, inferență, justificație, raționament; electricitate, excitație, influx, producțiune, (inducție electrostatică) electrizare prin influență; (variantă) inducțiune.  Deducție, substantiv
Sinonime: deducere; argument, argumentație, concluzie, concluziune, consecință, demonstrație, explicație, justificație, raționament, silogism, sorit; defalcare, scoatere, substracție, substracțiune; (variantă) deducțiune.  Deducere, substantiv
Sinonime: decont, defalcare, discount, exonerare, exonerație, reducere, reducție, remiză, risturnă, substracție; concluzie, consecință, corolar, demonstrație, inferență, justificare, justificație, rezonament, silogism, sinteză; deducție, (învechit) deducțiune.