Comun (comună), adjectiv
Sinonime: obştesc, general; obişnuit, normal, frecvent, banal, de rând.  

---

Aşezare, substantiv feminin
Sinonime: fixare, stabilire, instalare, punere, aranjare, amenajare, situare, dispunere; casă, adăpost, locuinţă; localitate, comună, oraş; poziție.  Localitate, substantiv feminin
Sinonime: sat, aşezare, comună, oraş.  Pactiza, verb
Sinonime: a cădea la învoială, a face cauză comună, a se înţelege, a se asocia, a se alia.  Etaliu, substantiv neutru
Sinonime: (botanică) masă de sporangi agregaţi sau reuniţi printr-o membrană comună.  Socializa, verb
Sinonime: a (se) integra într-un grup social, a colectiviza, a dobândi caracter social, a dobândi elementele de bază ale vieții în societate, a etatiza, a naționaliza, a sovietiza, a trece din proprietate privată în proprietate comună, a trece în proprietatea statului.  Suburbie, substantiv
Sinonime: bidonvil, baracament, campament, comună suburbană, favelă, ghetou, mahala, periferie, (livresc) foburg, (Transilvania) oştează.  Română, substantiv
Sinonime: (învechit) românie; (română comună) protoromână, străromână.  Străromână, substantiv
Sinonime: română comună, română primitivă.  Refector, substantiv
Sinonime: cantină, popotă, refectoriu, sală de mâncare, sală de mese, sufragerie comună.  Ștreaf, substantiv
Sinonime: (regional) obor comunal.  Suprefect, substantiv
Sinonime: (învechit) administrator de plasă, director de prefectură, inspector comunal, ocolaș, pomojnic, pretor, privighitor, subprefect, șef de plasă, vătaf, zapciu.  Burgadă, substantiv
Sinonime: burg (mic), comună, localitate, sat, târgușor, țară.  Termă (terme), substantiv
Sinonime: (Roma Antică) baie comunală, baie publică, izvoare termale, stabiliment termal, stațiune termală.  Revoluţionar, substantiv
Sinonime: activist, agitator, anarhist, bolșevic, comunard, contestatar, extremist, iacobin, marxist, militant, nihilist, novator, partizan, reacționar, rebel, republican, revoltat, stângist, terorist, troțkist, (învechit) căuzaş.  Koine, substantiv
Sinonime: (lingvistică) coine, limbă comună, lingua franca.  Ospel, substantiv (învechit)
Sinonime: birt, han, hotel, ospătărie; (ospel comunal) primărie.