Complet, adverb
Sinonime: integral, în întregime, cu desăvârșire.  Complet (completă), adjectiv
Sinonime: întreg, completat, atotcuprinzător, exhaustiv, deplin.  Completa, verb
Sinonime: a întregi, a împlini, a satisface, a complini.  Completamente, adverb
Sinonime: integral, (livresc) în întregime, cu desăvârșire, complet, radical.  Completare, substantiv feminin
Sinonime: adăugire, întregire, adaos; împlinire, rotunjire, complinire, complement; scurt metraj.  Completat, adjectiv
Sinonime: împlinit, întregit, rotunjit.  Completitudine, substantiv
Sinonime: exhaustivitate.  

---

Absolut (absolută), adjectiv
Sinonime: autoritar, categoric, complet, despotic, dictatorial, total, nelimitat, infinit, plin, integral, perfect, radical, totalitar.  Adaos, substantiv neutru
Sinonime: anexă, apendice, completare, spor, supliment, surplus, (adaos comercial) rabat comercial, (variantă) adaus.  Adăuga, verb
Sinonime: a crește, a adiționa, a pune în plus, a completa, a suplimenta, a spori, a alătura, a îmbogăți, a alungi.  Adiţiona, verb (rar)
Sinonime: a aduna, a adăuga, a pune laolaltă, a completa, a reuni, a totaliza.  Carta, verb
Sinonime: a repartiza, a distribui, a grupa; (geografie) a adăuga, a completa.

Cartă, substantiv feminin
Sinonime: act, document; pact, înţelegere, acord.

Cârţă, substantiv
Sinonime: buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, petică, zdreanţă.  Complement, substantiv neutru
Sinonime: adaos, addendum, anexă, apendice, în plus, întregire, complinire, completare, codicil, post-scriptum, primă, extensie, supliment; (gramatică) obiect; (biologie) alexină.  Complini, verb
Sinonime: a completa, a împlini, a întregi, a rotunji; (gramatică) a determina.  Crescut (crescută), adjectiv
Sinonime: amplificat, măricel, mărişor, sporit, extins, mare, umflat, majorat, dospit, maturizat; complet dezvoltat; (figurat) răsărit, săltat; (botanică) concrescut, concrescent.  Cumplit (cumplită), adjectiv
Sinonime: groaznic, teribil, îngrozitor; (figurat) foarte tare, mult, complet, deplin, integral, întreg, total, rău, înverşunat, aprig, înfiorător, înfricoşător, nebun, sălbatic, violent, atroce, colosal, extraordinar, fenomenal, formidabil, grozav, infernal, înspăimântător, năprasnic, straşnic, (Transilvania) pogan, (figurat) îndrăcit, turbat; avar, calic, zgârcit.  Deplin (deplină), adjectiv
Sinonime: tot, întreg, complet, desăvârşit, perfect, împlinit, total, absolut, integral, (livresc) plenar, (învechit) cumplit, nemărginit.  Desăvârşit (desăvârşită), adjectiv
Sinonime: deplin, complet; perfect, măiestrit, magistral, fără cusur, ireproşabil, nemărginit, absolut; sfânt.  Exhaustiv (exhaustivă), adjectiv
Sinonime: complet, deplin, desăvârşit, în întregime, integral, întreg, total, extenuant, epuizant.  Faliment, substantiv neutru
Sinonime: sărăcie, scăpătare, mofluzie, bancrută, crah, (învechit şi regional) selamet, (învechit) mofluz, mofluzenie, mofluzlâc, (învechit, în Transilvania) cridă; (figurat) ruină, eșec total, eșec complet, nereușită totală, fiasco.  Finisa, verb
Sinonime: a definitiva, a termina, a încheia, a completa.  Garnitură, substantiv feminin
Sinonime: accesoriu, adaos, ansamblu, asortiment, completare, grupaj, set, (rar) sortiment.  Global (globală), adjectiv
Sinonime: total, complet, deplin, în ansamblu, în întregime, pe de-a-ntregul, în totalitate.  Instanţă, substantiv feminin
Sinonime: juriu, complet de judecată.  Integral (integrală), adjectiv
Sinonime: întreg, complet, total, în întregime.  Împlini, verb
Sinonime: a completa, a întregi; a se dezvolta, a se îngrăşa, a se rotunji; a realiza, a se înfăptui, a îndeplini, a executa; a achita, a plăti; a se adeveri, a se confirma.  Întregi, verb
Sinonime: a completa, a recompune, a reface.  Parafrază, substantiv feminin
Sinonime: comentar, completare, explicare.  Paranteză, substantiv feminin
Sinonime: (figurat) digresiune, adaos, completare, precizare.  Perfect (perfectă), adjectiv
Sinonime: absolut, angelic, complet, corect, deplin, desăvârşit, divin, excelent, fără cusur; ideal, idilic, impecabil, ireproşabil, împlinit, magistral, realizat, sublim.