Menu
Dictionar de sinonime
Nor de cuvinte
Populare
Recente
Generator de anagrame
Romana
Romana Extinsa
Dictionar de paronime
Generator extins de paronime
Abonare la poșta electronică și contact
Comanda
Comanda,
verb
Sinonime
:
a
da
ordin,
a
da
dispoziţii,
a
ordona,
a
porunci,
a
dispune,
a
cere,
a
impune;
(tehnică)
a
controla,
a
regla;
a
gestiona,
a
conduce;
a
decreta,
a
dicta,
a
obliga;
a
necesita,
a
vrea.
Comandă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
dispoziţie,
poruncă,
ordin;
solicitare,
cerere;
conducere;
consumație;
(tehnică)
element
de
meniu,
levier,
manetă,
reglaj,
telecomandă,
volan.
Comânda,
verb
Sinonime
:
a
pomeni;
a
jertfi,
a
sacrifica.
Comandament
Comandament,
substantiv
neutru
Sinonime
:
autoritate,
organ
de
comandă,
organ
de
conducere,
putere,
stat-major,
ștab;
canon,
cerință,
comandă,
decalog,
exigență,
imperativ,
intimare,
lege,
necesitate,
nevoie,
normă,
obligație,
ordin,
poruncă,
precept,
pretenție,
regulă,
trebuință,
ucaz,
ultimat,
ultimatum.
Comandant
Comandant,
substantiv
masculin
Sinonime
:
amiral,
arhistrateg,
bimbașă,
burgrav,
cap,
căpetenie,
conducător,
general,
guvernator,
mai-mare,
pilot,
polemarh,
șef,
ștab,
(învechit
și
regional)
tist,
(învechit)
arhistratig,
(învechit)
călăuz,
(învechit)
căpitan,
(învechit)
comandir,
(învechit)
comândant,
(învechit)
nacealnic,
(învechit)
navarh,
(învechit)
povățuitor,
(învechit)
proprietar,
(învechit)
tocmitor,
(învechit)
vârhovnic,
(învechit)
voievod,
(latinism
învechit)
prepozit,
(Transilvania)
birău,
(Grecia
antică)
taxiarh.
Comândar
Comândar,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
comândare.
Comândare
Comândare,
substantiv
Sinonime
:
pomană,
praznic.
Comândaș
Comândaș,
substantiv
(învechit
și
regional)
Sinonime
:
comandant,
(variantă)
comăndaș.
Comandat
Comandat,
adjectiv
Sinonime
:
cerut,
decretat,
regizat,
impus,
guvernat,
ordonat,
prescris;
condus,
dirijat,
telecomandat.
Comăndătorie
Comăndătorie,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
comandament,
comandă.
Comandatură
Comandatură,
substantiv
Sinonime
:
comandament,
post
de
comandă,
(variantă)
comandantură.
Artificial
Artificial,
adjectiv
Sinonime
:
nenatural,
fabricat,
făcut,
lucrat,
confecţionat,
prefăcut,
meşteşugit;
de
comandă,
sintetic.
Autoritate
Autoritate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
prestigiu,
valoare
morală,
consideraţie;
somitate,
erudit,
savant,
specialist;
instituţie,
organizaţie,
oficiu,
administrație,
comandament,
guvern,
putere.
Bimbaşă (bimbași)
Bimbaşă
(bimbași),
substantiv
masculin
(învechit)
Sinonime
:
colonel
(în
armata
turcă);
comandant,
căpetenie,
conducător,
cap,
şef,
ştab;
boss,
patron;
(variantă)
bimpașă.
Cap
Cap,
substantiv
neutru
Sinonime
:
ţeastă,
craniu,
căpăţână,
(jargon)
dovleac,
glavă,
tărtăcuţă,
doxă,
cutiuţă;
căpătâi;
(figurat)
individ,
ins,
persoană,
om;
(figurat)
minte,
gândire,
judecată,
cugetare,
cuget,
raţionament,
memorie;
căpetenie,
conducător,
comandant,
bulibaşă,
şef,
ştab,
boss,
patron,
bonz;
punct
final,
limită,
extremitate,
terminaţie,
sfârşit,
capăt,
margine;
început,
frunte.
Căpetenie
Căpetenie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
conducător,
cap,
şef,
ştab,
bonz,
boss,
patron,
comandant,
(învechit)
baş,
bimbaşă;
(învechit)
căpitan.
Căpitan
Căpitan,
substantiv
masculin
Sinonime
:
(învechit)
comandant,
căpetenie,
şef,
cap,
conducător.
Ceauş
Ceauş,
substantiv
masculin
(învechit)
Sinonime
:
căpetenie,
şef,
comandant,
conducător,
cap.
Conducător
Conducător,
substantiv
masculin
Sinonime
:
cap,
căpetenie,
cârmuitor,
comandant,
domn,
domnitor,
monarh,
stăpânitor,
suveran,
vodă,
voievod,
(astăzi
rar)
stăpân,
(învechit
şi
popular)
oblăduitor,
(învechit)
biruitor,
crai,
gospodar,
gospodin,
ocârmuitor,
purtător,
vlădică,
(figurat)
cârmaci,
guvernator,
(turcism
învechit)
zabet;
guvernant,
hegemon,
şef,
(rar)
diriguitor,
(învechit)
principal,
ştab,
vătaf,
(învechit)
staroste,
(regional)
birău,
jude;
şofer.
Conducător,
adjectiv
Sinonime
:
guvernant,
guvernamental,
hegemon.
Conduce
Conduce,
verb
Sinonime
:
a
îndruma,
a
dirija,
a
orienta;
a
însoţi
pe
cineva,
a
călăuzi,
a
acompania;
a
cârmui,
a
dirigui,
a
domni,
a
guverna,
a
stăpâni,
(învechit
şi
popular)
a
oblădui,
(învechit)
a
birui,
a
chivernisi,
a
duce,
a
ocârmui,
a
povăţui;
a
administra,
a
comanda,
a
prezida,
a
ghida,
a
sfătui,
a
şofa,
a
mâna.
Consemn
Consemn,
substantiv
neutru
Sinonime
:
comandament,
cuvânt
de
ordine,
directivă,
dispoziţie,
ghid,
instrucțiune,
lozincă,
manual,
mod
de
operare,
ordin,
parolă,
procedură,
regulament,
regulă,
vademecum;
pedeapsă,
privațiune,
(învechit)
privație,
(învechit)
puniție;
(învechit)
consigniu.
Controla
Controla,
verb
Sinonime
:
a
verifica,
a
urmări,
a
vedea;
a
se
stăpâni,
a
se
supraveghea;
(figurat)
a
stăpâni,
a
domina;
(tehnică)
a
comanda,
a
regla.
Dispune
Dispune,
verb
Sinonime
:
a
alege
cu
fermitate,
a
aranja,
a
așeza,
a
avea
(la
dispoziție),
a
bate,
a
birui,
a
clasa,
a
clasifica,
a
comanda,
a
da
dispoziții,
a
decide,
a
decreta,
a
deveni
vesel,
a
distribui,
a
fi
în
voie
bună,
a
fixa,
a
grupa,
a
hotărî,
a
împărți,
a
întocmi,
a
întrece,
a
învinge,
a
orândui,
a
ordona,
a
organiza,
a
petrece,
a
porunci,
a
poseda,
a
potrivi,
a
pune,
a
râde,
a
rândui,
a
repartiza,
a
se
amuza,
a
se
bucura,
a
se
desfăta,
a
se
distra,
a
se
folosi
după
bunul
plac,
a
se
înveseli,
a
se
veseli,
a
sistematiza,
a
stabili,
a
statornici,
a
stipula,
(învechit)
a
conduce,
(învechit)
a
dispoza,
(învechit)
a
dispozarisi,
(învechit)
a
drege,
(învechit)
a
învăța,
(învechit)
a
judeca,
(învechit)
a
lega,
(învechit)
a
libovi,
(învechit)
a
poveli,
(învechit)
a
se
distrage,
(învechit)
a
se
eglendisi,
(învechit)
a
tocmi,
(popular)
a
chiti,
(popular)
a
soroci,
(prin
Banat
și
Transilvania)
a
priti,
(rar)
a
prescrie.
Mandat
Mandat,
substantiv
neutru
Sinonime
:
comandă,
instrucţiune,
împuternicire,
însărcinare,
ordin,
poruncă,
procură,
septenat,
solie.
Militar
Militar,
substantiv
masculin
Sinonime
:
apărător,
artilerist,
caporal,
carabinier,
cavalerist,
colonel,
comandant,
combatant,
fantasin,
furgonar,
general,
gheriler,
gueriler,
infanterist,
leat,
legionar,
locotenent,
lunetist,
mareșal,
mercenar,
ofițer,
ostaş,
oștean,
parașutist,
reangajat,
recrut,
rezervist,
sergent,
soldat,
subofițer,
tanchist,
voinic,
voluntar,
(învechit)
săgar,
(învechit)
stratiot,
(Transilvania)
cătană.
Necesitate
Necesitate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
cerinţă,
exigență,
folos,
imperativ,
nevoie,
obligativitate,
obligație,
oportunitate,
pretenție,
solicitare,
trebuinţă,
utilitate,
(figurat)
comandament,
(învechit
și
popular)
treabă,
(învechit
și
regional)
lipsă,
(învechit
și
regional)
niștotă,
(învechit)
nevoință,
(învechit)
nevoire,
(învechit)
polză,
(învechit)
recerință,
(popular)
priință;
(fiziologie)
(plural
articulat)
nevoile,
(popular,
articulat)
treaba.
Obligaţie
Obligaţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
angajament,
angajare,
cerință,
datorie,
exigență,
făgăduială,
făgăduință,
imperativ,
îndatorire,
însărcinare,
jurământ,
motiv
de
recunoștință,
necesitate,
nevoie,
obligare,
obligativitate,
oficiu,
pretenție,
promisiune,
răspundere,
responsabilitate,
sarcină,
trebuință,
(figurat)
comandament,
(învechit
și
regional)
juruință,
(învechit
și
regional)
niștotă,
(învechit)
dator,
(învechit)
datorință,
(învechit)
îndatorință,
(învechit)
nevoință,
(învechit)
nevoire,
(învechit)
recerință,
(livresc)
servitute,
(popular)
legământ,
(popular)
legătură,
(variantă)
obligațiune.
Ordin
Ordin,
substantiv
neutru
Sinonime
:
dispoziţie,
poruncă,
comandă;
decoraţie,
distincţie.
Ordona
Ordona,
verb
Sinonime
:
a
da
ordin,
a
porunci,
a
comanda,
a
dispune;
a
aranja,
a
rândui,
a
pune
în
ordine,
a
înşirui.
Poruncă
Poruncă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
ordin,
comandă,
dispoziţie,
obligaţie.
Porunci
Porunci,
verb
Sinonime
:
a
ordona,
a
comanda,
a
dicta,
a
dispune,
a
obliga,
a
impune,
a
cere,
a
pretinde;
(regional)
a
comunica,
a
transmite,
a
trimite
vorbă.
Pretenţie
Pretenţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
ambiție,
cerere,
cerinţă,
deziderat,
doleanță,
dorință,
exigenţă,
fatuitate,
gloriolă,
ifos,
imodestie,
imperativ,
infatuare,
înfumurare,
îngâmfare,
moft,
naz,
necesitate,
nevoie,
obligație,
orgoliu,
reclamare,
revendicare,
revendicație,
rigurozitate,
sclifoseală,
severitate,
suficiență,
trebuință,
vanitate,
vanterie,
veleitate,
(figurat)
comandament,
(figurat;
la
plural)
fumuri,
(grecism
învechit)
pretenderimă,
(învechit
și
regional)
niștotă,
(învechit)
nevoință,
(învechit)
nevoire,
(învechit)
pretendă,
(învechit)
pretenderisire,
(învechit)
recerință,
(la
plural)
ifose,
(regional)
inaghie,
(turcism
învechit)
teclif,
(variantă)
pretențiune.
Prezida
Prezida,
verb
Sinonime
:
a
administra,
a
comanda,
a
conduce,
a
dirija,
a
fi
în
frunte,
a
guverna,
a
oficia,
a
pontifica,
a
trona,
(învechit)
a
preşedea,
(învechit)
a
prezidui.
Prohodi
Prohodi,
verb
Sinonime
:
a
duce
un
mort
la
groapă,
a
îngropa,
a
înmormânta,
a
oficia
prohodul,
(Bucovina)
a
popi,
(învechit
și
regional)
a
comânda,
(învechit)
a
provodi;
(figurat)
a
boci,
a
căina,
a
deplânge,
a
jeli,
a
plânge.
Strigăt
Strigăt,
substantiv
neutru
Sinonime
:
invocare,
chemare,
apel;
anunţare,
comandă;
zgomot,
larmă;
strigătură,
chiuitură.
Şef
Şef,
substantiv
masculin
Sinonime
:
conducător,
cap,
căpetenie,
superior,
comandant;
stăpân,
patron.
Șefie
Șefie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
demnitate,
rang,
funcţie,
conducere,
direcţie,
comandament.
Vătaf
Vătaf,
substantiv
masculin
(învechit)
Sinonime
:
administrator,
bulibașă,
căpetenie,
căpitan,
cioban,
comandant,
conducător,
director,
garant,
inspector,
intendent,
împuternicit,
îngrijitor,
logofăt,
șef,
vătășel,
(învechit)
epistat,
(învechit)
ispravnic,
(învechit)
vechil,
(regional)
birău,
(regional)
jude,
(vătaf
de
aprozi)
portar
principal,
(vătaf
de
plai)
subprefect,
(vătaf
de
vistierie)
șef
de
percepție;
(variante
învechite)
vatav,
vătah,
vătaș,
vătav.
Voievod
Voievod,
substantiv
masculin
Sinonime
:
cap,
căpetenie,
căpitan,
comandant,
conducător,
domn,
domnitor,
mai-mare,
principe,
șef,
vodă,
voevod,
voivod;
bulibașă.
Somație (somații)
Somație
(somații),
substantiv
feminin
Sinonime
:
apel,
citație,
aviz,
avertisment,
comandă,
ordin,
ucaz,
ultimatum.
Aviator
Aviator,
substantiv
Sinonime
:
aeronaut,
aerostier,
comandant
de
bord,
însoțitor
de
zbor,
navigator,
pilot,
steward,
stewardesă,
zburător;
(la
plural)
personal
navigant.
Călăuz
Călăuz,
substantiv
Sinonime
:
cap,
căpetenie,
comandant,
conducător,
mai-mare,
şef.
Cerut
Cerut,
adjectiv
Sinonime
:
cerșit,
comandat,
dorit,
pretins,
reclamat,
revendicat,
solicitat,
trebuincios.
Cerut,
substantiv
Sinonime
:
cerșit,
cerșetorie,
milogeală.
Reglaj
Reglaj,
substantiv
Sinonime
:
acomodare,
adaptare,
ajustare,
reglare,
comandă.
Comandir
Comandir,
substantiv
Sinonime
:
cap,
căpetenie,
comandant,
conducător,
mai-mare,
şef.
Comision
Comision,
substantiv
Sinonime
:
indemnitate,
remiză,
(învechit)
provizion;
delegare,
mandatare,
împuternicire,
procură;
comandă,
mandat;
bacșiș,
(popular)
șpagă.
Conducere
Conducere,
substantiv
Sinonime
:
cârmuire,
diriguire,
domnie,
guvernare,
stăpânire,
(învechit
şi
popular)
oblăduire,
(învechit)
chiverniseală,
chivernisire,
ocârmuire,
purtare,
purtat,
stăpânie,
vlădicie,
(figurat)
cârmă,
putere,
administraţie,
comandă,
prezidare,
dirijare,
direcţie,
şefie,
staff,
îndrumare,
însoţire.
Consumaţie
Consumaţie,
substantiv
Sinonime
:
consumare,
utilizare;
absorbție,
băutură,
comandă,
răcoritor.
Control
Control,
substantiv
Sinonime
:
expertiză,
inspectare,
inspecţie,
revizie,
verificare;
cenzură,
regulație,
comandă,
stăpânire,
supraveghere;
(medicină)
vizită;
dominaţie,
supremaţie;
(medicină)
ortogenie,
planificare
familială.
Controlat
Controlat,
adjectiv
Sinonime
:
verificat,
revizuit,
cenzurat;
dominat,
stăpânit,
supravegheat;
comandat,
reglat.
Cruciat
Cruciat,
substantiv
Sinonime
:
(istorie)
aristocrat,
cavaler,
comandant,
nobil,
(învechit)
crijac.
Prefect
Prefect,
substantiv
Sinonime
:
căpetenie,
comandant,
guvernator,
inspector,
prefector,
(învechit)
ispravnic,
(învechit,
în
Transilvania)
fişpan.
Generalisim
Generalisim,
substantiv
Sinonime
:
(termen
militar)
comandant
suprem,
(învechit)
arhistratig.
General
General,
substantiv
Sinonime
:
amiral,
comandant
suprem,
generalisim,
strateg,
(învechit)
arhistratig,
(general
de
brigadă)
(învechit)
brigadier;
(variante
învechite)
gheneral,
ghenerar,
ghineral,
ghinărar.
Injoncţiune
Injoncţiune,
substantiv
Sinonime
:
comandament,
ordin
precis,
presiune,
somație.
Guvernământ
Guvernământ,
substantiv
Sinonime
:
administrație,
autoritate,
cabinet,
comandament,
guvernare,
intendență,
putere,
regim,
stat.
Stat-major
Stat-major,
substantiv
Sinonime
:
comandament,
(învechit)
ştab.
Povăţuire
Povăţuire,
substantiv
Sinonime
:
comandă,
conducere,
îndrumare,
povață,
sfat,
şefie.
Mai-mare
Mai-mare,
substantiv
Sinonime
:
bos,
comandant,
conducător,
șef.
Leadership
Leadership,
substantiv
Sinonime
:
comandament,
dominație,
hegemonie.
Vârhovnic
Vârhovnic,
substantiv
Sinonime
:
(învechit)
cap,
căpetenie,
comandant,
conducător,
mai-mare,
șef.
Website, versiune pentru PC:
http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic:
https://dicti0nar.ro/
Neclaritate
Comandă
Confabulaţie
Defavorabil
Ceartă
Poate
Neschimbare
Ergonomic
Drogherie
Nerespectare
Grandios
Matrapazliu
Eufemistic
Pagube
îndărăt
Confesor
Saraf
Speriat
Distins
Cele
Neschimbăcios
Consecinţă
Dezvoltare
Asociere
Pestriță
însemna
Ceasornicar
Semnalment
Mic
Lustragiu
Cititor
Isterico
Uşuratică
Randament
învechit
Poveţe
Minunat
Modernitate
Netezi
Eșuare
Legătură
Tenta
Virescență
Antiflatulent
Cochet
Renumit
Pripit
Simpatizant
Pervers
Cere
Caracteristic
Produce
Şabăr
Bunătăţi
Respinge
Automatiza
Gem
Golf
Fur
Proorocire
înfurcat
Externe
Permutațiune
Domnişor
Economic
Identifica
Depinde
Star
Epizootie
Tăbâltoc
Raporta
Supărat
Tentacul
Strategie
Pieri
Testament
Prezervat
Retrospectiv
Diversifica
Participa
Cui
Monolitică
Menţiona
Abis
Galerie
Mirosi
Proces
Nepronunțabil
şchiopăta
Satisface
Tainic
Sabordare
Frenezie
Echilibrat
Fugă
Periclitație
Fracţie
Menţionat
Sfială
Surcele
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
Reduceri online!
...