Cobai, substantiv
Sinonime: (zoologie) (rar) porc-de-India; (figurat) subiect de experimentare.  Cobaie, substantiv
Sinonime: orătanie, pasăre.  Cobalamină, substantiv
Sinonime: (ciancobalamină) vitamina B12.  Cobâlţâi, verb
Sinonime: a agita, a clătina, a scutura, a zgudui.  Cobălteaţă, substantiv
Sinonime: grajd.

Cobâlteață, substantiv
Sinonime: cotineață, (regional) poiată.  Cobăltoc, substantiv (regional)
Sinonime: cerșetor, (variantă) cocâltoc.  Cobără, substantiv
Sinonime: coviltir.  Cobârlău, substantiv
Sinonime: bârlog, cuib, culcuş, sălaş, vizuină.  Cobârlui, verb
Sinonime: a căuta, a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, a umbla.  Cobărluitor, substantiv (regional)
Sinonime: hoț, jefuitor, prădător.  Cobaşă, substantiv
Sinonime: bordei, colibă.  Cobăţ, substantiv
Sinonime: erete, uliu.  Cobcă, substantiv (regional)
Sinonime: năvod, plasă de pescuit, (variantă) copcă.  Cobe, substantiv feminin
Sinonime: (medicină veterinară) ţâfnă, (popular) moartea-găinilor; (figurat) cioc, plisc, clonţ; piază rea, (prin Transilvania şi Maramureș) mărăsân.  Cobeligerant, adjectiv
Sinonime: aliat, coalizat.  Cobi, verb
Sinonime: a prevesti, a prezice ceva rău.  Cobie, substantiv
Sinonime: iadeş.  Cobilă, substantiv
Sinonime: (tehnică) (regional) capră, cobiliţă, cotumbă, crăcană, croc, iapă, trăgătoare, (Moldova şi Transilvania) traglă; (regional) cuşniţă, hânţău, scaun de înspiţat, scaun de spiţe.  Cobiliţă, substantiv
Sinonime: (Banat) coacă, (Moldova şi Bucovina) coromâslă; căluţ, cobilă, cosaş, libelulă; (astronomie) (popular) (cobilița-ciobanului) constelația lebedei.  Cobiliţar, substantiv
Sinonime: căluţ, cosaş.  Coblizan, substantiv
Sinonime: găligan, lungan, vlăjgan.  Coboc, substantiv
Sinonime: pocal.  Coborâre, substantiv
Sinonime: coborâş, scoborâre, scoborâş, scoborât; descindere, scoborâre; lăsare; scădere; sosire, venire.  Coborâş, substantiv neutru
Sinonime: pantă, povârniş, coastă.  Coborât, adjectiv
Sinonime: jos; scăzut, redus, scoborât; încet.  Coborâtor, substantiv
Sinonime: descendent, epigon, odraslă, progenitură, scoborâtor, urmaş, viță, vlăstar, (învechit și regional) rămășiță, (învechit) mărădic, (învechit) rod, (învechit) sămânță, (învechit) semințenie, (învechit) seminție, (învechit) următor, (popular și familiar) prăsilă, (prin Transilvania) porodiță.  Coborâtor (coborâtoare), adjectiv
Sinonime: descendent, descrescător, în pantă, înclinat, povârnit, scoborâtor, (învechit) pogorâtor.  Coborî, verb
Sinonime: a (se) da jos, a descinde; a (se) lăsa jos; a reduce, a scădea, a micşora; (reflexiv) a proveni, a avea originea; (figurat, reflexiv) a se înjosi, a se umili.  Coboz, substantiv (învechit)
Sinonime: chitară.  Cobră, substantiv
Sinonime: (zoologie) şarpe-cu-ochelari, (rar) naja.  Cobuz, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: fluier, caval.  Cobzar, substantiv
Sinonime: plopar, scripcar.  

---

Asfinţi, verb
Sinonime: a apune, a scăpăta, a coborî.  Cădea, verb
Sinonime: a pica, a coborî, a se lăsa în jos, a se prăvăli; a atârna, a se pleca; a se desprinde, a se rupe, a se dărâma, a se surpa; a pieri, a muri, a-şi înceta existenţa; a nu avea succes, a nu reuşi, a fi respins; (reflexiv) a reveni, a se cuveni; a se potrivi, a-i sta bine, a cadra.  Colibă, substantiv
Sinonime: casă modestă, cocioabă, magherniţă, bojdeucă, bordei, (regional) obor, (Transilvania) cobaşă, (Moldova şi Transilvania) poiată, (prin Banat) zomoniţă; stână, târlă; (astronomie, articulat) gemma, perla.  Culca, verb
Sinonime: a se trânti, (învechit) a se tinde, a (se) aşeza, a (se) aşterne, a (se) întinde, a (se) lungi, a (se) pune, a doborî, a tăvăli, (popular) a pologi, a apleca, a apune, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri, a pleca.  Debarca, verb
Sinonime: a acosta, a coborî, a descinde; (familiar) a da afară, a înlătura, a da jos (pe cineva), a elimina.  Declina, verb
Sinonime: a refuza, a respinge, a renunţa, a abandona; a apune, a scăpăta, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri; (gramatică) (învechit) a (se) pleca.  Descăleca, verb
Sinonime: a descălica, a veni jos, a se lăsa jos, a coborî, a se da jos de pe cal, (învechit) a pedestri; a face un popas, a poposi; a întemeia o țară.  Descinde, verb
Sinonime: a coborî, a veni, a se trage (din cineva); a se opri, a trage (la o casă); a se deplasa, a pleca.  Destinde, verb
Sinonime: a se relaxa, a se odihni, a se linişti, a se recrea, a slăbi, a lărgi, (popular) a slobozi, a (se) îndrepta, a (se) întinde; a se calma, a se domoli, a se potoli.

Deştinde, verb
Sinonime: a coborî, a descinde, a scoborî.  Haidamac, substantiv masculin
Sinonime: bătăuş, coblizan, derbedeu, golan, lungan, om fără căpătâi, pierde-vară, prostălău, ştrengar, vlăjgan; bâtă, ciomag, măciucă.  Jos (joasă), adjectiv
Sinonime: scund, îngust, scăzut, coborât, mic; profund, grav.  Luneca, verb
Sinonime: a se strecura, a se deplasa; a cădea, a se prăvăli, a coborî; (învechit) a se amăgi, a se înşela.  Lungan (lungană), adjectiv
Sinonime: găligan, vlăjgan, zdrahon, (Moldova și Bucovina) coblizan, (popular și familiar) măgădan, (popular și familiar) măgădău, (popular și familiar) zdragon, (popular) zăplan, (prin Bucovina) bangău, (prin Muntenia) schirlopan, (prin Oltenia) jarcalete, (regional) zăblău.  Pleca, verb
Sinonime: a porni, a se duce, a merge, a se deplasa, a se urni, a se îndepărta, a o lua din loc, a se retrage; a renunţa, a părăsi, a abandona, a o şterge; (reflexiv) a se înclina, a se îndoi, a se încovoia, a se apleca; a se coborî; a se închina, a saluta; (figurat) a ceda, a se supune.  Pogorî, verb (învechit)
Sinonime: coborî.  Prăsilă, substantiv feminin
Sinonime: coborâtor, copil, descendent, generație, înmulţire, neam, odraslă, prăsire, progenitură, pui, rasă, reproducere, reproducție, scoborâtor, soi, urmaș, viță, vlăstar, (învechit) prăsitură, (Moldova) ținc, (regional) prăseală.  Rămăşiţă, substantiv feminin
Sinonime: coborâtor, descendent, diferență, mont, moștenire, odraslă, pariu, patrimoniu, prinsoare, progenitură, rămășag, relicvă, reminiscenţă, rest, restanţă, scoborâtor, succesiune, urmaș, viță, vlăstar, (învechit și regional) rămășitură, (învechit) rămas, (Transilvania) mărădic.  Scădere, substantiv feminin
Sinonime: reducere, micşorare, diminuare, împuţinare, coborâre, descreştere, slăbire; neajuns, defect, cusur, lipsă, deficiență.  Scăpătat, substantiv neutru
Sinonime: (popular) asfinţit, apus; declin, coborâş, pantă.  Scăzut (scăzută), adjectiv
Sinonime: micşorat, diminuat, împuţinat; (despre voce) coborât, şoptit, slab.  Sold, substantiv neutru
Sinonime: bilanț, datorie, marfă cu preț redus, profit, rămăşiţă, relicvat, rest, (învechit) marda.

Şold, substantiv neutru
Sinonime: coapsă, crupă, pulpă, rână, slăbie, (Banat) chiciu, (prin Muntenia) șodolan; clină, coastă, coborâș, costișă, muchie, pantă, povârniș, pripor, repeziș, scoborâș, versant.  Şarpe, substantiv masculin
Sinonime: (zoologie) anacondă, boa, colubru, ofidian, piton, reptilă, viperă, viperă-cu-corn, (învechit) șarpe-sunător, (învechit) zmeu, (regional) gândac, (regional) pește, (șarpe-cu-clopoței) crotal, (șarpe-cu-ochelari) cobră, (șarpe-cu-ochelari) naja; (entomologie) (șarpe-orb) iulus; (astronomie; articulat și regional) calea-rătăciților; (figurat) ins prefăcut, om rău, viclean; (variantă) șerpe.  Vlăstar, substantiv neutru
Sinonime: lăstar, copăcel, arbore, tânăr; (figurat) descendent, urmaş, coborâtor, moştenitor.  Neaga, substantiv masculin
Sinonime: dracul, belea, cobe.  Debarcare (debarcări), substantiv feminin
Sinonime: descărcare, descindere, coborâre; demitere, destituire, îndepărtare, scoatere.  Libelulă, substantiv
Sinonime: (entomologie) (rar) odonat, (popular) cal-de-apă, calul-dracului, calul-popii, (regional) călugăriţă, cobiliţă, cal-turtit, scăluş-de-apă.  Capră (capre), substantiv feminin
Sinonime: (zoologie) (capră de munte) capră-neagră, capră-sălbatică; (joc popular tradiţional dansat de Anul Nou) (articulat) (popular) brezaia, turca; (suport de tăiat lemne) (regional) măgar, (Moldova şi Bucovina) crăcană; (suport de lemn) căprior; cleşte; cumpănă; (capra-dracului) berbecel, lupul-vrăbiilor, mărăcinar, pietroşel, sfrâncioc; cobilă, compas, grec; (capră-nemţească) calcea-calului; (la plural) arşic.  Căluţ, substantiv
Sinonime: (zoologie) căişor, (rar) căluşel; (ihtiologie) (căluţ-de-mare) cal-de-mare, (rar) hipocamp; (entomologie) cosaş, (învechit şi regional) acridă, (regional) cobiliţar, cobiliţă, cosar, lăcustă verde, (Banat) scăluş.  Coacă, substantiv
Sinonime: cobiliţă, cocârlă, crivală, manivelă.  Coromâslă, substantiv (regional)
Sinonime: cobiliţă, orcic; (astronomie, articulat) Casiopeea, lebăda.  Cosaş, substantiv
Sinonime: cositor; (Entomologie) căluţ, (învechit şi regional) acridă, (regional) cobiliţar, cobiliţă, cosar, lăcustă verde, (Banat) scăluş.  Cotumbă, substantiv
Sinonime: cujbă, crăcană, capră, cobilă, iapă, traglă, trăgător.  Coviltir, substantiv
Sinonime: (regional) ceapol, cobără, coş, (Banat şi Transilvania) arneu, (Oltenia şi Banat) covergă, (prin Moldova şi Bucovina) pocriş; burduf.  Crăcană, substantiv
Sinonime: pirostrie; capră, (la plural) coarne, cobilă, prăjină.

Crăcăna, verb
Sinonime: (popular şi familiar) a se crăci, a se răscrăcăna, (regional) a se târşi; a bifurca, a ramifica.  Croc, substantiv
Sinonime: cobilă.  Cuşniţă, substantiv
Sinonime: fierărie, făurărie, potcovărie; cobâlă, corniță, cobilă.  Derivare, substantiv
Sinonime: derivaţie, provenire din, coborâre din, rezultare din; (lingvistică) (derivare progresivă) afixare.  Descălecare, substantiv
Sinonime: coborâre de pe cal; (istorie) (învechit) aşezământ, descălecat, descălecătoare.  Descendent, adjectiv
Sinonime: coborâtor, în coborâre, în scădere, diminuant.

Descendent, substantiv
Sinonime: urmaş, (la plural) posteritate, moștenitor, rejeton.  Descindere, substantiv
Sinonime: coborâre, debarcare; percheziţie.  Amartiza, verb
Sinonime: a coborî lent pe Marte.  Erete, substantiv
Sinonime: (ornitologie) (regional) gaie, (Oltenia şi Transilvania) uligaie, uliu, (regional) cobăţ, găinar, hărău, porumbar, (regional) şoim de vară, şoimul ciocârliilor, şoimul rândunelelor.  Iadeş, substantiv
Sinonime: (anatomie) (Oltenia) cobie; slăbănog; rămășag.  Iapă, substantiv
Sinonime: (zoologie) cal, (popular depreciativ) mărţână; (regional) tălpig (la războiul de țesut); (tehnică) (regional) mâtcă, tânjală; ciocârlie, (la plural) coarne, cobilă, schimbător; grindă mică.  Hamadrias, substantiv
Sinonime: cinocefal; cobră, naja.  Grajd, substantiv
Sinonime: staul, (Banat) ştal, (Banat) ştalog, (învechit şi regional) sălaş, (Moldova şi prin Transilvania) pătul, (prin Moldova) serai, (prin Transilvania, Maramureș şi Moldova) ştalău, (regional, mai ales în Transilvania) poiată, (Transilvania) cobălteaţă.  Picaj, substantiv
Sinonime: cădere (liberă), coborâre (verticală).  Porodiţă, substantiv
Sinonime: coborâtor, descendent, neam, odraslă, progenitură, scoborâtor, seminţie, spiţă, urmaş, viţă, vlăstar.  Ponovi, verb (regional)
Sinonime: a lucra la câmp, a ara; a coborî.  Hânţău, substantiv
Sinonime: cobilă, scăunoaie.