Claritate (clarități), substantiv feminin
Sinonime: deslușire, limpezime, limpezeală; transparență; seninătate; evidență, pregnanță; puritate; inteligibilitate; limpiditate; precizie.  

---

Albeaţă, substantiv feminin
Sinonime: leucom; (figurat) lumină, azur, claritate.  Evidenţă, substantiv feminin
Sinonime: autenticitate, axiomă, banalitate, certitudine, claritate, exactitudine, fapt, lapalisadă, limpezime, netitate, premisă, principiu, probă, realitate, siguranţă, tautologie, truism, veritate; inventar, înregistrare, oglindire.  Lumina, verb
Sinonime: a străluci, a luci, a da lumină, a radia; a iradia; a apărea, a se ivi, a se înfiripa, a ieşi; a clarifica, a limpezi, a elucida; (figurat) a educa, a instrui, a cultiva, a informa; a înveseli, a bucura, a însenina, a desfăta.

Lumină, substantiv feminin
Sinonime: (figurat) strălucire, înseninare, claritate; (popular) lumânare, sfeşnic; (figurat) învăţătură, instruire, cultură, înţelepciune; limpezire, elucidare, clarificare.  Nedesluşit (nedeslușită), adjectiv
Sinonime: bolborosit, confuz, difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încâlcit, încurcat, îngăimat, mormăit, nearticulat, neclar, nedefinit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, tulbure, vag, (figurat) greu de înțeles, (figurat) întunecat, (figurat) lipsit de claritate, (figurat) morfolit, (figurat) nebulos, (figurat) neguros, (figurat) surd, (învechit) îngăimător, (învechit) neauzit.  Pregnanţă, substantiv feminin
Sinonime: claritate, evidenţă, expresivitate, relief.  Senin, substantiv neutru
Sinonime: seninătate, limpezime, claritate, puritate, transparenţă; (figurat) linişte, pace, împăcare, calm, armonie, înţelegere, satisfacţie, fericire.  Seninătate, substantiv feminin
Sinonime: limpezime, claritate, puritate; (figurat) tihnă, linişte, pace, împăcare, calm, armonie.  Luminozitate (luminozități), substantiv feminin
Sinonime: transparență, limpezime; luciu, claritate, strălucire; (figurat) seninătate, limpezime, optimism.  Transparență (transparențe), substantiv feminin
Sinonime: claritate, limpiditate.  Limpezime (limpezimi), substantiv feminin
Sinonime: limpeziciune, limpezeală; claritate, curățenie, puritate, seninătate, transparență; inteligibilitate; limpiditate.  Ambiguitate, substantiv
Sinonime: ambivalență, amfibolie, echivoc, ermetism, imprecizie, incertitudine, lipsă de claritate, lipsă de precizie, obscuritate.  Conştienţă, substantiv
Sinonime: acuitate, cogniție, claritate, luciditate.  Desluşire, substantiv
Sinonime: explicație, distingere, lămurire, claritate, descâlcire.  Diafanitate, substantiv
Sinonime: claritate, limpiditate, puritate, transparenţă.  Inteligibilitate, substantiv
Sinonime: accesibilitate, claritate, comprehensiune, comprehensibilitate, facilitate, limpiditate, limpezime, lizibilitate, luminozitate.  Sineală, substantiv
Sinonime: albastru, albăstreală, albăstrime, azur, claritate, limpezime, seninătate, ultramarin.  Nebulozitate, substantiv
Sinonime: confuzie, imprecizie, lipsă de claritate, neclaritate, nelămurire, neprecizie, obscuritate.  Neclaritate, substantiv
Sinonime: confuzie, imprecizie, lipsă de claritate, nelămurire, neprecizie, obscuritate, (figurat) nebulozitate.  Luciditate, substantiv
Sinonime: acuitate, caracter lucid, claritate în gândire, conştienţă, discernământ, limpezime, perspicacitate, sagacitate, trezie.  Netitate, substantiv
Sinonime: precizare, claritate.  Păienjenit, adjectiv
Sinonime: acoperit cu păienjeniș, împăienjenit, încețoșat, înnegurat, lipsit de claritate, tulbure.  Limpezeală, substantiv
Sinonime: claritate, inteligibilitate, limpezime, luminozitate, transparenţă, (livresc) limpiditate, (figurat) vreme senină.  Limpeziş, substantiv
Sinonime: albastru, albăstrime, azur, claritate, limpezime, senin, seninătate; colnic, loc deschis, luminiș, poiană.  Senineală, substantiv
Sinonime: albastru, albăstrime, azur, claritate, limpezime, senin, seninătate.  Vineţie, substantiv
Sinonime: albastru, albăstrime, azur, claritate, limpezime, senin, seninătate.  Preciziune, substantiv
Sinonime: acuratețe, brevitate, claritate, concizie, conciziune, dexteritate, exactitate, exactitudine, fidelitate, finețe, justețe, meticulozitate, netitate, precizie, rigoare, siguranță; explicație, informație precisă, lămurire, precizare, specificație.  Vizibilitate, substantiv
Sinonime: claritate, inteligibilitate, limpezime, limpiditate, transparență, vedere, vizualitate.  Limpiditate, substantiv
Sinonime: brianță, claritate, diafanitate, inteligibilitate, lichiditate, limpezeală, limpezire, netitate, puritate.  Lizibilitate, substantiv
Sinonime: accesibilitate, claritate, comprehensibilitate, inteligibilitate, limpiditate, netitate, precizie.  Comprehensibilitate, substantiv
Sinonime: accesibilitate, claritate, comprehensiune, inteligibilitate, lizibilitate.  Vădit, adjectiv
Sinonime: categoric, clar, dat pe față, dovedit, evident, fățiș, indiscutabil, notoriu; (adverbial) cu claritate, în mod clar, lămurit, limpede.  Răspica, verb (învechit)
Sinonime: a analiza, a clarifica, a crăpa, a defini, a descurca, a desface, a desluși, a despături, a despica, a determina, a dezdoi, a elucida, a explica (cu claritate), a lămuri, a limpezi, a preciza, a pronunța deslușit, a rosti, a separa, a silabisi, a stabili, a străbate.  Seninat, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: albăstrime, azur, claritate, limpezime, seninătate.

Seninat, adjectiv
Sinonime: albastru, clar, curat, limpede, pur, senin, străveziu.  Albăstrime, substantiv
Sinonime: albastru, azur, claritate, limpezime, senin, seninătate, (învechit și regional) seninat, (învechit) senineală, (Moldova și Bucovina) sineală, (rar) limpeziș, (regional) vineție; partidul conservator (al boierilor), (învechit și depreciativ) ciocoime.  Limpeziciune, substantiv
Sinonime: claritate, limpezime, limpezire, luminozitate, transparență.  Nehotărât, adjectiv
Sinonime: confuz, ezitant, fluctuant, indecis, indefinit, infinit, lipsit de claritate, lipsit de precizie, neclar, nedecis, nedefinit, nesigur, șovăielnic, șovăind, șovăit, șovăitor, vag, (figurat) oscilant, (învechit) înclinător, (învechit) îndoielnic, (învechit) nehotărâtor, (învechit) pregetător, (învechit) târzielnic, (prin Muntenia) pregetos, (regional) codelnic.  Încâlcitură, substantiv
Sinonime: amestecătură, bălmăjeală, încâlceală, încâlcire, încurcătură, întortochetură, mișmaș, talmeș-balmeș, (figurat) confuzie, (figurat) lipsă de claritate, (învechit) zăminteală, (învechit) zămintitură, (livresc) mixtură.