Ciocnit
Ciocnit, adjectiv
Sinonime: izbit, lovit, tamponat; ştirbit, spart.  
 
Ciocnitură
Ciocnitură, substantiv
Sinonime: ciocneală, ciocnet; ciobitură, spărtură.  
 

Crăpătură
Crăpătură, substantiv feminin
Sinonime: căscătură, ciobitură, ciocnitură, crachelură, crăpare, crăpăturică, crestătură, crevasă, deschizătură, despicătură, diaclază, fantă, fisură, gaură, gelivură, incizură, întredeschidere, întredeschizătură, lezardă, plesnitură, riz, ruptură, săpătură, scizură, spărtură, spintecătură, tăietură, (învechit) spărgătură, (învechit) spărsătură, (regional) hârtop, (regional) pleasnă, (regional) ștezură, (variantă) crepătură.  
 
Ciobit
Ciobit, adjectiv
Sinonime: ciocnit, ştirb, ştirbit; spart.

Ciobit, substantiv
Sinonime: ciobire; spargere.  
 
Ciobitură
Ciobitură, substantiv
Sinonime: ciocnitură, ştirbitură, (învechit şi regional) ştirbină, (regional) ciumblitură, ştirbeală; spărtură.  
 
Ciocneală
Ciocneală, substantiv
Sinonime: ciocnitură.  
 
Ciocnet
Ciocnet, substantiv
Sinonime: ciocnitură.  
 
Ciumblitură
Ciumblitură, substantiv
Sinonime: ciobitură, ciocnitură, ştirbitură.  
 
Știrbeală
Știrbeală, substantiv (regional)
Sinonime: ciobitură, ciocnitură, ciumblitură, știrbitură.  
 
Știrbat
Știrbat, adjectiv
Sinonime: ciobit, ciocnit, știrb, știrbit, tocit.  
 
Izbitură
Izbitură, substantiv
Sinonime: aruncătură, azvârlitură, brânci, bușeală, bușitură, ciocneală, ciocnet, ciocnitură, ghiont, izbeală, izbire, îmbrânceală, îmbrâncitură, împinsătură, lovire, lovitură, plesnitură, trântitură, zvârlitură, (Banat) poancă, (familiar) proțăpeală, (învechit și popular) izbă, (învechit) atac, (învechit) loveală, (medicină) contuzie, (Moldova) bleandă, (Moldova) dupac, (popular) leapșă, (popular) pălitură, (popular) picnitură, (popular) pulsație, (popular) zvâcnire, (prin Oltenia și Muntenia) potârnog, (regional) bontănitură, (regional) dupăitură, (regional) ghiold, (regional) izbai, (regional) năsădire, (regional) opinteală, (regional) ștos, (regional) șuc, (variantă) izbătură.  
 
Spărsătură
Spărsătură, substantiv (învechit)
Sinonime: ciobitură, ciocnitură, crăpătură, deschizătură, fisură, gaură, plesnitură, ruptură, spargere, spart, spărtură.  
 
Lovire
Lovire, substantiv
Sinonime: altoire, altoit, atingere, bătaie, ciocnire, ciocnitură, coliziune, contuzie, impact, izbire, izbitură, împiedicare, lapidare, lovit, lovitură, ochire, ochit, plesnitură, tamponare, (familiar și popular) potrivire, (figurat) jignire, (figurat) lezare, (figurat) năpastă, (figurat) nenorocire, (figurat) prejudiciu, (învechit și popular) asemănare, (învechit) accent, (învechit) atac armat, (învechit) învecinare, (învechit) luptă, (învechit) pedepsire, (rar) întreciocnire, (rar) loveală.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar