Cala, verb
Sinonime: a se opri brusc; a renunța, a se da bătut; (despre vehicule sau roţile lor) a imobiliza cu ajutorul unei cale; (despre piese mecanice) a orizontaliza.  Cală (cale), substantiv feminin
Sinonime: încăpere pe fundul unei nave; hambar.  Calabalâc, substantiv neutru
Sinonime: bagaj, agărlâc, (la plural) boarfe, catrafuse, buclucuri, bulendre, bodroanţe, boscârţe, lucruri.  Calafat, substantiv neutru (popular)
Sinonime: câlţi, cârpe.  Călăfătui, verb
Sinonime: (a astupa cu calafat încheieturile scândurilor care compun puntea unei nave) a calfata.  Călăfătuire, substantiv
Sinonime: calfatare.  Călai, substantiv
Sinonime: email, glazură, smalţ.  Calaican, substantiv
Sinonime: sulfat feros, sulfat de fier; calacan, călăcan.  Calaj, substantiv
Sinonime: pescaj.  Calamandros, substantiv neutru (regional)
Sinonime: neregulă, neorânduială, dezordine, harababură, răvăşeală, haos, debandadă, deranj, dezorganizare.  Călambuc, substantiv
Sinonime: porumb.  Calambur, substantiv
Sinonime: joc de cuvinte, parahreză, problemă enigmistică.  Calamburist, substantiv
Sinonime: calamburgiu.  Calamină, substantiv
Sinonime: (mineral) hemimorfit.  Calamita, verb
Sinonime: a sinistra, a distruge.  Calamitat, adjectiv
Sinonime: sinistrat.  Calamitate, substantiv feminin
Sinonime: cataclism, nenorocire, dezastru, flagel, catastrofă, plagă, năpastă.  Calando, adverb
Sinonime: (muzică) diminuendo.  Calandra, verb
Sinonime: a cilindra, a glasa, a lisa, a moara, a presa cu calandrul, a satina, a trece prin calandru.  Calandru, substantiv neutru (tipografie)
Sinonime: presă.  Calapăr, substantiv masculin (regional)
Sinonime: calomfir.  Calapod, substantiv neutru (figurat)
Sinonime: tipar, formă, model, calup, șablon.  Calarabă, substantiv
Sinonime: călărabă; gulie.  Călăraş, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: călăreţ, cavalerist.  Călare, adverb și adjectiv
Sinonime: (adverb) încălecat, (Moldova, Transilvania şi Banat) călăreşte; (adjectiv) încălecat, ecvestru.

Călare, substantiv
Sinonime: cavalerist, călăreţ; soldat de cavalerie.  Călăreşte, adverb
Sinonime: călare, încălecat.  Călăreţ, substantiv
Sinonime: cavalerist; (tehnică) cavaler.  Călări, verb
Sinonime: a umbla călare.  Călărie, substantiv
Sinonime: călărit, echitaţie, hipism.  Călărime, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: cavalerie.  Călăsi, verb (învechit și regional)
Sinonime: a batjocori, a lua în zeflemea, a zeflemi.  Calatidiu, substantiv
Sinonime: (botanică) antodiu, inflorescență.  Călător, substantiv
Sinonime: aventurier, drumeț, estivant, excursionist, globe-trotter, pasager, pelerin, sezonist, trecător, turist, vagabond, vizitator, voiajor, (învechit) peregrinoman, (învechit) promenor, (învechit) strainic, (regional) drumaș, (regional) drumătoriu, (Transilvania) drumar.  Călător (călătoare), adjectiv
Sinonime: pasager, trecător; nomad, migrator, nestabil.  Călători, verb
Sinonime: a merge, a străbate, a se deplasa, a cutreiera, a colinda; (reflexiv, figurat) a se sfârşi, a trece dincolo, a muri, a dispare.  Călătorie, substantiv feminin
Sinonime: drum, deplasare, voiaj.  Călătorit (călătorită), adjectiv
Sinonime: umblat, cu experienţă, cunoscător, experimentat.  Călău, substantiv masculin
Sinonime: gâde, casap; (figurat) rău, tiran, ucigaş, criminal.

Călâu, adjectiv
Sinonime: căldicel, căldişor, călduţ, încropit.  Călăuz, substantiv
Sinonime: cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, şef.  Călăuză, substantiv feminin
Sinonime: conducător, ghid, îndreptar, îndrumar, îndrumător, învăţător, povăţuitor, sfătuitor, sfetnic, vademecum, (învechit și familiar) dascăl, (învechit) povață, (învechit) praveț, (învechit) tocmitor, (livresc) cicerone, (livresc) mentor, (variantă) călăuz.  Călăuzi, verb
Sinonime: a conduce, a îndruma, a povăţui, a învăţa, a ghida; (reflexiv) a se lua (după ceva), a se orienta, a urma.  Călăuzier, substantiv
Sinonime: călăuză.  Călăuzire, substantiv
Sinonime: conducere, dirijare, ghidare, iniţiere, introducere, îndreptare, îndrumare, orientare, (învechit) călăuzlire.  Călăuzit, adjectiv
Sinonime: condus, îndrumat, orientat, (învechit) călăuzlit.  Călăuzitor, adjectiv și substantiv
Sinonime: îndrumător, povățuitor, sfătuitor, (învechit) îndreptător, (învechit) purtător.  Călăuzli, verb (învechit)
Sinonime: a călăuzi.  

---

Asasin, substantiv masculin
Sinonime: bandit, călău, criminal, executor, fratricid, homicid, infanticid, linșor, măcelar, omorâtor, omucigaș, paricid, patricid, regicid, sicar, spadasin, strangulator, sugrumător, tâlhar, tiranicid, ucigaş, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț, (învechit) tăietor.

Asasin, adjectiv
Sinonime: criminal, homicid, omorâtor, omucigaș, otrăvitor, ucigaș, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț.  Asigura, verb
Sinonime: a (se) convinge, a (se) încredința, a acoperi, a amara, a arima, a cala, a consolida, a contracta o asigurare, a fixa, a fortifica, a garanta, a proteja, a-și lua toate măsurile de precauție, (învechit) a (se) asiguripsi, (învechit) a (se) pliroforisi, (învechit) a (se) siguripsi, (învechit) a adeveri, (învechit) a încrede, (învechit) a sigura.  Bagaj, substantiv neutru
Sinonime: sarcină, greutate, povară, pachet, valiză, încărcătură; calabalâc, (la plural) catrafuse, boarfe, bulendre; cunoștințe, cultură, formație.  Becaţă, substantiv feminin
Sinonime: (pasăre călătoare) becaţină, sitar, sităruş.  Boarfă, substantiv feminin (la plural)
Sinonime: zdrenţe, cârpe, bulendre, bodroanţe, boscârţe, catrafuse, buclucuri, calabalâc, bagaj, rufe; (familiar, la singular) târfă.  Boscârţă, substantiv feminin (regional)
Sinonime: cârpă, zdreanţă; (la plural) bodroanțe, buclucuri, boarfe, bulendre, calabalâc, catrafuse.  Buleandră, substantiv feminin (popular)
Sinonime: zdreanţă, cârpă, fleandură, (la plural) boarfe, catrafuse, boscârţe, buclucuri, bodrocuţe, lucruri, calabalâc, bagaj, haine ponosite; (depreciativ) femeie imorală, târfă, curvă, căzătură, cocotă, parașută.  Busolă, substantiv feminin (figurat)
Sinonime: călăuz, călăuză, conducător, ghid, îndrumător, povăţuitor.  Calomfir, substantiv masculin
Sinonime: calapăr; (regional) busuiocul-fetelor.  Calup, substantiv neutru
Sinonime: calapod, tipar, formă, model, șablon; bucată, porţie, fragment.  Casap, substantiv masculin (regional)
Sinonime: măcelar; gâde, călău.  Cataclism, substantiv neutru
Sinonime: prăbuşire, calamitate, catastrofă, dezastru, potop, cutremur.  Catastrofă, substantiv feminin
Sinonime: dezastru, nenorocire, cataclism, calamitate.  Catrafuse, substantiv feminin la plural
Sinonime: bulendre, boarfe, bodroanţe, boscârţe, buclucuri, lucruri, calabalâc, bagaj.  Cavalcadă, substantiv feminin
Sinonime: călărire, goană, fugă, alergare de cai.  Câlţi, substantiv masculin la plural
Sinonime: cârpe, calafat.  Cârmui, verb
Sinonime: a domni, a conduce, a guverna, a administra, a călăuzi; a cârmi, a coti, a vira.  Colinda, verb
Sinonime: (figurat) a umbla, a străbate, a cutreiera, a hoinări, a merge, a călători, a se plimba, a se plimbarisi, a se duce.  Comandant, substantiv masculin
Sinonime: amiral, arhistrateg, bimbașă, burgrav, cap, căpetenie, conducător, general, guvernator, mai-mare, pilot, polemarh, șef, ștab, (învechit și regional) tist, (învechit) arhistratig, (învechit) călăuz, (învechit) căpitan, (învechit) comandir, (învechit) comândant, (învechit) nacealnic, (învechit) navarh, (învechit) povățuitor, (învechit) proprietar, (învechit) tocmitor, (învechit) vârhovnic, (învechit) voievod, (latinism învechit) prepozit, (Transilvania) birău, (Grecia antică) taxiarh.  Conduce, verb
Sinonime: a îndruma, a dirija, a orienta; a însoţi pe cineva, a călăuzi, a acompania; a cârmui, a dirigui, a domni, a guverna, a stăpâni, (învechit şi popular) a oblădui, (învechit) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povăţui; a administra, a comanda, a prezida, a ghida, a sfătui, a şofa, a mâna.  Conductor, substantiv masculin
Sinonime: călăuză, ghid, însoţitor.  Cutreiera, verb
Sinonime: a umbla, a străbate, a colinda, a hoinări, a vagabonda, a frecventa, a parcurge, a vântura, (popular şi familiar) a bate, (popular) a călca, a ocoli, a petrece, (învechit şi regional) a răzbate, (rar, figurat) a treiera, a călători, a (se) plimba, (familiar) a se plimbarisi, a se duce.  Dănănaie, substantiv feminin
Sinonime: necaz, belea, pacoste, năpastă; ciudăţenie, năzdrăvănie, bazaconie, balamuc, bizarerie, bâzdâganie, boarfe, boroboaţă, bucluc, bulendre, calabalâc, catrafuse, curiozitate, dandana, drăcie, drăcovenie, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, încurcătură, larmă, minunăţie, năstruşnicie, năzbâtie, neajuns, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pocinog, poznă, rău, scandal, supărare, şotie, tămbălău, tărăboi, tevatură, trăsnaie, troace, tumult, ţoale, vacarm.  Debandadă, substantiv feminin
Sinonime: neorânduială, dezordine, zăpăceală, dezorientare, dezorganizare, haos, (livresc) degringoladă, (rar) neordine, (Moldova) calamandros, (familiar) brambureală, harababură.  Dezastru, substantiv neutru
Sinonime: catastrofă, nenorocire, sinistru, nefericire, calamitate, flagel, grozăvie, năpastă, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, urgie, (învechit şi popular) prăpădenie, (popular) blestem, mânie, potopenie, topenie, (învechit şi regional) pustieşag, pustiit, sodom, (regional) prăpădeală, (învechit) pierzare, pustiiciune, (figurat) pârjol, plagă.  Dirija, verb
Sinonime: a conduce, a călăuzi, a îndruma, a îndrepta, a orienta, a regla, (rar) a dirigui, (livresc) a direcţiona, (figurat) a canaliza.  Drum, substantiv neutru
Sinonime: alergătură, cale (de comunicație terestră), călătorie, cursă, deplasare, itinerar, parcurs, rută, stradă, șosea, traiect, traiectorie, traseu, voiaj, (astăzi rar) marșrut, (drum-de-fier) cale ferată, (învechit și regional) potecă, (învechit) plimbare, (învechit) umblet, (învechit, în Moldova) șleau, (popular) șină, (regional) ruscă, (Transilvania, Bucovina și Banat) ștrec.  Drumar, substantiv masculin
Sinonime: (regional) călător, drumeţ, drumaş; constructor de drumuri.  Drumeţ, substantiv masculin
Sinonime: călător, turist.  Drumeţie, substantiv feminin
Sinonime: călătorie, excursie, turism.  Egaliza, verb
Sinonime: a ajusta, a armoniza, a echilibra, a egala, a nivela, a pondera, a stabiliza, a tara; a aplana, a aplatiza, a calandra.  Email, substantiv neutru
Sinonime: smalţ, (regional) jumalț, glazură, (regional) călai, maz, mazlu, mortasincă, smănțuială.  Executor, substantiv masculin
Sinonime: agent, realizator, portărel, executant, (popular) împlinitor, înfăptuitor, (învechit) zapciu, călău, linșor.  Far, substantiv neutru
Sinonime: fanal, proiector, reflector, lumină; (figurat) acompaniator, cicerone, conducător, ghid, indicator, îndrumător, călăuză, precursor.  Fason, substantiv neutru
Sinonime: aspect, alură, atitudine, chip, conduită, formă, manieră, model, mostră, procedeu, exemplu, croială, calapod; (la plural, figurat) nazuri, mofturi, fandoseală, sclifoseală, afectare, fiţe, alintare, marafet, izmeneală, capriciu.  Flagel, substantiv neutru
Sinonime: calamitate, dezastru, boală, epidemie, molimă, nenorocire, pacoste, prăpăd; bici, vargă; (botanică) ramură filiformă.  Forma, verb
Sinonime: (rar) a prezenta, a alcătui, a antrena, a civiliza, a concepe, a confecţiona, a constitui, a crea, a cultiva, a disciplina, a educa, a elabora, a elucubra, a exersa, a fabrica, a face, a fasona, a fi, a habitua, a imagina, a însemna, a întocmi, a lua fiinţă, a lua naştere, a modela, a mula, a perfecționa, a pregăti, a reprezenta, a sculpta, a se naşte, a se produce.

Formă, substantiv feminin
Sinonime: (figurat) relief, aspect, calapod, calup, chip, configuraţie, contur, expresie, fel, figură, forţă, înfăţişare, mod, modalitate, model, siluetă, tipar, variantă; (lingvistică) (formă hipercorectă) hipercorectitudine, hiperurbanism; brutărie.  Gealat, substantiv masculin
Sinonime: călău, gâde; bătăuş, huligan, huidumă.  Ghid, substantiv neutru
Sinonime: călăuză, conducător, indicator, îndreptar, îndrumar, îndrumător, însoțitor, memento, mentor, (învechit) praveţ, (livresc) cicerone, (livresc) vademecum.  Ghida, verb
Sinonime: a alfabetiza, a călăuzi, a conduce, a dirija, a duce, (învechit) a drege, a educa, a îndruma, a miji, a năstăvi, a orienta, a povăţui, a sfătui.  Gâde, substantiv masculin
Sinonime: călău, casap, gealat.  Gloată, substantiv feminin
Sinonime: adunătură, (și adverb) buluc, ceată, colectivitate, droaie, masă, mulţime, norod, plebe, popor, prostime, puzderie, scursură, strânsură, şleahtă, tabără, vulg, (Banat) zbor, (învechit şi regional) poporime, (învechit) calabalâc, (învechit) holotă.  Glumă, substantiv feminin
Sinonime: anecdotă, calambur, farsă, gafă, ghiduşie, haz, ironie, năzbâtie, năzdrăvănie, nebunie, păcăleală, poantă, poznă, prujitură, snoavă, sotiză, spirit, ştrengărie, umor, (familiar) pehlivănie, (învechit) cabazlâc, (Moldova) prujă, (Moldova) tămășag, (Moldova, Bucovina şi Transilvania) şagă, (prin Banat şi Transilvania) şalmă, (prin Banat) poşovaică, (prin Oltenia şi Muntenia) şoană, (prin Oltenia) zgoandă, (prin Transilvania şi Oltenia) şoadă, (Transilvania) șozie, (Transilvania, Banat și Oltenia) șozenie.  Hambar, substantiv neutru
Sinonime: magazie, depozit, cală.  Haos, substantiv neutru
Sinonime: anarhie, babilonie, debandadă, dezordine, dezorganizare, încurcătură, neorânduială, zăpăceală, (familiar) brambureală, (familiar) harababură; (figurat) abis, hău, prăpastie; (figurat) confuzie, (învechit) caos, (învechit) chaos, (învechit) tohu-bohu, (învechit) vavilonie, (Moldova) calamandros, (rar) neordine.  Hărmălaie, substantiv feminin
Sinonime: balamuc, confuzie, dandana, dănănaie, dăndănaie, dezordine, gălăgie, gâlceavă, harababură, hălălaie, hărhălaie, huiet, larmă, scandal, tămbălău, tărăboi, tevatură, toiet, toloboată, tololoi, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zăpăceală, zgomot, (argou) năsulie, (astăzi rar) strigare, (familiar) tam-tam, (figurat) țigănie, (învechit și regional) toi, (învechit) calabalâc, (livresc) tapaj, (Moldova, Bucovina și Transilvania) holcă, (popular și familiar) chiloman, (rar) larmăt, (regional) haraiman, (Transilvania) lolotă.  Hingher, substantiv masculin
Sinonime: ecarisor, hingherel, (prin Banat și Transilvania) șintăr, (Transilvania) hoher; (figurat) călău, gâde, rău, sadic, ticălos; (variante) (învechit și regional) henghir, (învechit) engher, (învechit) hengher.  Iniţia, verb
Sinonime: a alfabetiza, a călăuzi, a civiliza, a da indicaţii, a educa, a fasona, a ghida, a inculca, a instrui, a introduce, a începe, a îndruma, a învăţa, a preconiza.  Îndrepta, verb
Sinonime: a rectifica, a corecta, a corija; a se întrema, a se însănătoşi, a prinde puteri; a îndruma, a dirija, a călăuzi.  Îndreptar, substantiv neutru
Sinonime: călăuză, ghid, îndrumător; normă, regulă, lege, canon.