Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Cârmui
Cârmui, verb
Sinonime: a domni, a conduce, a guverna, a administra, a călăuzi; a cârmi, a coti, a vira.  
Cârmuire
Cârmuire, substantiv
Sinonime: conducere, domnie, administraţie, stăpânire.  
Cârmuitor
Cârmuitor, substantiv
Sinonime: conducător, domnitor, guvernator, guvernant.

Cârmuitor, adjectiv
Sinonime: guvernant, guvernamental.  

Administra
Administra, verb
Sinonime: a conduce, a cârmui, a gospodări, a chivernisi, a gestiona, a gera.  
Cârmaci
Cârmaci, substantiv masculin
Sinonime: pilot; (figurat) cârmuitor, conducător.  
Cârmă
Cârmă, substantiv feminin
Sinonime: pârghie; (figurat) cârmuire, conducere, diriguire, domnie, guvernare, putere, stăpânire.  
Conducător
Conducător, substantiv masculin
Sinonime: cap, căpetenie, cârmuitor, comandant, domn, domnitor, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod, (astăzi rar) stăpân, (învechit şi popular) oblăduitor, (învechit) biruitor, crai, gospodar, gospodin, ocârmuitor, purtător, vlădică, (figurat) cârmaci, guvernator, (turcism învechit) zabet; guvernant, hegemon, şef, (rar) diriguitor, (învechit) principal, ştab, vătaf, (învechit) staroste, (regional) birău, jude; şofer.

Conducător, adjectiv
Sinonime: guvernant, guvernamental, hegemon.  
Conduce
Conduce, verb
Sinonime: a îndruma, a dirija, a orienta; a însoţi pe cineva, a călăuzi, a acompania; a cârmui, a dirigui, a domni, a guverna, a stăpâni, (învechit şi popular) a oblădui, (învechit) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povăţui; a administra, a comanda, a prezida, a ghida, a sfătui, a şofa, a mâna.  
Coti
Coti, verb
Sinonime: a se abate; a-şi da coate; a cârmi, a vira, (rar) a cârmui, (popular) a cârni, (Moldova) a cotigi, (învechit) a şovăi; a o lua, a merge.  
Crai
Crai, substantiv masculin
Sinonime: împărat, rege, domnitor, boiştean, cap încoronat, cârmuitor, conducător, domn, monarh, popă, rigă, stăpânitor, suveran, vodă, voievod; afemeiat.  
Dirigui
Dirigui, verb (învechit)
Sinonime: a cârmui, a conduce, a dirija, a domni, a guverna, a stăpâni, (învechit și popular) a oblădui; (învechit) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povățui.  
Domni
Domni, verb
Sinonime: a stăpâni, a fi domn, a conduce, a cârmui, a dirigui, a guverna, (învechit şi popular) a oblădui, (învechit) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povăţui.  
Domnie
Domnie, substantiv feminin
Sinonime: dominaţie, stăpânire, putere, domnire, cârmuire, conducere, diriguire, guvernare, (învechit şi popular) oblăduire, (învechit) chiverniseală, chivernisire, ocârmuire, purtare, purtat, stăpânie, vlădicie, (figurat) cârmă; (figurat) coroană, scaun, sceptru, tron; mărie.  
Domnitor
Domnitor, substantiv masculin
Sinonime: domn, monarh, voievod, crai, cneaz, cârmuitor, conducător, stăpânitor, suveran, vodă, (astăzi rar) stăpân, (învechit şi popular) oblăduitor, (învechit) biruitor, gospodar, gospodin, ocârmuitor, purtător, vlădică, (figurat) cârmaci.  
Duce
Duce, verb
Sinonime: a (se) transporta, a căra; a merge, a (se) deplasa, a pleca, a colinda, a cutreiera; a trăi, a vieţui, a-şi petrece viaţa, a porni, (popular) a (se) mişca, (învechit şi regional) a păsa, a trece, a aduce, a ghida, a însoţi, a purta, a transmite, a se îndrepta, a trasa, a răspândi, a desfăşura, a întreţine, a suporta, a rezista, a-i merge, a sfârşi, a muri; a ademeni, a amăgi, a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a guverna, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a stăpâni, a trişa.  
Gospodar
Gospodar, substantiv masculin
Sinonime: bărbat, cârmuitor, conducător, domn, domnitor, gazdă, monarh, om chibzuit, om econom, om înstărit, proprietar, soţ, stăpânitor, suveran, vodă, voievod, (învechit) căsar, căsaş.

Gospodar, adjectiv
Sinonime: bogat, chibzuit, econom, harnic, îndemânatic, îndestulat, înstărit, priceput, socotit, vrednic.  
Oblădui
Oblădui, verb (popular)
Sinonime: a administra, a apăra, a cârmui, a conduce, a dirigui, a dirija, a domni, a feri, a gospodări, a guverna, a lua sub ocrotire, a ocroti, a păzi, a proteja, a se afla la domnie, a stăpâni, a supraveghea.  
Ocârmui
Ocârmui, verb
Sinonime: a cârmui, a conduce, a guverna, a administra.  
Păstori
Păstori, verb
Sinonime: a ciobăni, a păcurări; (figurat) a îndruma, a conduce, a cârmui (sufleteşte).  
Purtător (purtătoare)
Purtător (purtătoare), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime: aducător, transportor; călăuzitor, cârmuitor, conducător, deţinător, domn, domnitor, emisar, îndrumător, monarh, posesor, povăţuitor, sfătuitor, sol, stăpânitor, suveran, vodă, voievod.  
Stăpân
Stăpân, substantiv masculin
Sinonime: proprietar, deţinător, patron, jupân; stăpânitor, cârmuitor, domnitor, suveran, autocrat.  
Administraţie
Administraţie, substantiv
Sinonime: administrare, cârmuire, conducere, gospodărire, (învechit) oblăduire, (învechit) chiverniseală, chivernisire, isprăvnicie, ocârmuire; (învechit) calem; (militărie) intendenţă; (administraţie financiară) percepţie, perceptorat, (Transilvania) perceptorie.  
Chivernisire
Chivernisire, substantiv
Sinonime: îmbogăţire; administrare, administraţie, cârmuire, conducere, diriguire, domnie, gospodărire, guvernare, stăpânire.  
Conducere
Conducere, substantiv
Sinonime: cârmuire, diriguire, domnie, guvernare, stăpânire, (învechit şi popular) oblăduire, (învechit) chiverniseală, chivernisire, ocârmuire, purtare, purtat, stăpânie, vlădicie, (figurat) cârmă, putere, administraţie, comandă, prezidare, dirijare, direcţie, şefie, staff, îndrumare, însoţire.  
Stăpânire
Stăpânire, substantiv
Sinonime: posedare, proprietate, posesiune; cârmuire, guvern, autoritate; ocupaţie, dominaţie; cunoaştere; abținere, cumpăt, reținere; influenţă, înrâurire, putere, stat, ţară.  
Supravegheat
Supravegheat, adjectiv
Sinonime: păzit, observat, urmărit, controlat, monitorizat; administrat, cârmuit, condus, gospodărit.  
Guvernator
Guvernator, substantiv
Sinonime: administrator, cârmuitor, conducător, eparh, vicar, (turcism învechit) zabet.  
Gospodin
Gospodin, substantiv
Sinonime: cârmuitor, conducător, domn, domnitor, monarh, stăpân, stăpânitor, suveran, vodă, voievod.  
Guvernamental
Guvernamental, adjectiv
Sinonime: cârmuitor, conducător, executiv, ministerial, oficial.  
Guvernare
Guvernare, substantiv
Sinonime: administrare, cârmuire, chivernisire, conducere, diriguire, domnie, guvernământ, ocârmuire, purtare, purtat, regim, stăpânie, stăpânire, vlădicie, (figurat) cârmă, (învechit şi popular) oblăduire, (învechit) chiverniseală.  
Stăpânie
Stăpânie, substantiv
Sinonime: autoritate, calm, cârmuire, conducere, cumpăt, diriguire, dominare, dominaţie, domnie, fire, guvernare, hegemonie, putere, stăpânire, supremație.  
Direcțiune
Direcțiune, substantiv
Sinonime: direcție; administrație, cârmuire, conducere, directorat, dirijare, geranță, prezidență, regie.  
Maimărie
Maimărie, substantiv
Sinonime: (învechit) cârmuire, conducere supremă, șefie; arhitectură.  
Oblăduire
Oblăduire, substantiv
Sinonime: administrare, administrație, apărare, autoritate, cârmuire, conducere, diriguire, domnie, egidă, ferire, gospodărire, guvernare, ocârmuire, ocrotire, păzire, protecție, protejare, regim, sprijin, stăpânire.  
Oblăduitor
Oblăduitor, substantiv
Sinonime: administrator, cârmuitor, conducător, domn, domnitor, guvernator, monarh, ocrotitor, protector, stăpânitor, suveran, vodă, voievod.  
Despune
Despune, verb
Sinonime: (învechit) a cârmui, a conduce, a domina, a guverna.  
Despus
Despus, substantiv
Sinonime: (învechit) cârmuire, dominație, putere, stăpânire.  
Ocârmuire
Ocârmuire, substantiv
Sinonime: (învechit) administrare, administrație, administrațiune, cârmuire, conducere, diriguire, domnie, gospodărire, guvern, guvernare, stăpânire.  
Ocârmuitor
Ocârmuitor, substantiv
Sinonime: (învechit) cârmuitor, conducător, domn, domnitor, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod.  
Gestionare
Gestionare, substantiv
Sinonime: administrare, autoadministrare, autogestionare, autogestiune, cârmuire, conducere, gestiune, gospodărire.  
Isprăvnici
Isprăvnici, verb (învechit)
Sinonime: a (se) face prefect, a administra, a autoriza, a cârmui, a conduce, a delega, a deveni ispravnic, a gospodări, a guverna, a împuternici, a îndeplini, a învesti, a termina.  
Mărire
Mărire, substantiv
Sinonime: amplificare, amploare, apoteoză, aroganță, augmentare, autoritate, binecuvântare, bulbucare, căscare, cârmuitor, cinste, cinstire, conducător, creștere, demnitar, demnitate, dezvoltare, dilatare, dimensiune, domnie, elogiere, elogiu, exaltare, extensiune, extindere, faimă, fală, fruntaș, fudulie, glorie, glorificare, grandoare, holbare, infatuare, intensificare, înălțime, înfumurare, îngâmfare, înmulțire, întărire, întețire, laudă, lărgire, lăudare, maiestate, majorare, măreție, mărit, măsură, multiplicare, omagiu, orgoliu, potențare, preamărire, preaslăvire, proporție, proslăvire, punct culminant, putere, rang, ridicare, rotunjire, scumpire, semeție, slavă, slăvire, splendoare, sporire, strălucire, suire, tărie, trufie, umflare, urcare, vanitate, zgâire, zgâit, (învechit) atotputernicie, (învechit) mărie, (învechit) mărime, (învechit) mândrie, (învechit) pohfală, (învechit) pohvalenie, (învechit) prealăudare, (învechit) preaslăvie, (învechit) sărbătorire, (popular și familiar) belire, (popular și familiar) bleojdire, (popular) boboșare, (popular) boldire, (regional) măreață.

Mărire, interjecție
Sinonime: osana, slavă.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie