Brusc (bruscă), adjectiv
Sinonime: subit, neaşteptat; neprevăzut, inopinat, precipitat, repezit, pripit, grăbit, nervos, nestăpânit, neastâmpărat, pornit, mânios, răstit; (rar) aspru, strident; abrupt.  Brusca, verb
Sinonime: a accelera, a buscula, a constrânge, a forța, a obliga, a presa, a precipita, a repezi, (regional) a bruftului, a lua în răspăr.  Bruscălan, substantiv
Sinonime: lăptucul-oii.  Bruscan, substantiv
Sinonime: lăptucul-oii.  Bruscare, substantiv
Sinonime: (popular) bruftuire, bruftuluire, (figurat) repezire; maltratare.  

---

Bruftuială, substantiv feminin (regional)
Sinonime: bătaie, ceartă, ocară, bruscheţe, bruscare, (familiar) mizerie, asprime, impoliteţe, mojicie, bădărănie, grosolănie, mitocănie.  Bruftului, verb
Sinonime: a brusca, a bruftui, a repezi, a ocărî, a face mizerie, a persecuta.  Brutaliza, verb
Sinonime: a maltrata, a molesta, a vătăma, a lovi, a bate, a brusca; a insulta, a umili, a ofensa, a supăra, a şicana.  Repezi, verb
Sinonime: a se năpusti, a se arunca, a se azvârli; (figurat) a brusca, a se răsti, a se rățoi.  Bruftui, verb
Sinonime: brusca.  Bruftuire, substantiv
Sinonime: bruscare.  Bruftuluire, substantiv
Sinonime: bruscare.  Pocitură, substantiv
Sinonime: arătare, desfigurare, duh rău, ființă pocită, hâdoșenie, lucru bizar, momâie, monstru, monstruozitate, poceală, pocitanie, potcă, schimonosire, schimonositură, sluțenie, sluțitură, stârpitură, stropșitură, urâciune, urâțenie, (Banat) năhoadă, (popular) hâzenie, (regional) znamenie; atac, durere bruscă; (Transilvania) arac, harac, harag, țăruș.  Bufeu, substantiv
Sinonime: acces, criză, mișcare bruscă, răbufnire; exalație, suflu.  Sacadă, substantiv
Sinonime: mișcare bruscă și neregulată, zmucire, zmuncire.

Sacada, verb
Sinonime: a rosti cu întreruperi scurte și regulate, a vorbi sacadat; a scutura, a smuci, a zmuci, a zmunci.  Fulgurație, substantiv
Sinonime: fulgerare, scânteie electrică, (figurat) emanație bruscă, (învechit) fulgurațiune.  Repezire, substantiv
Sinonime: bruscare, (învechit) răpezire.