Autor, substantiv
Sinonime: scriitor, (învechit) izvoditor, (grecism învechit) singraf; realizator; făptaş, făptuitor, (învechit) pricinuitor.  Autoraș, substantiv
Sinonime: (diminutiv depreciativ) autor.  Autoregla, verb
Sinonime: a (se) regla automat, a se autocorecta.  Autoreglaj, substantiv
Sinonime: autoreglare.  Autoreglare, substantiv
Sinonime: autocorecție, autoreglaj, feedback, reglare automată, retroacțiune.  Autoritar, adjectiv
Sinonime: imperativ, poruncitor; voluntar.  Autoritate, substantiv feminin
Sinonime: prestigiu, valoare morală, consideraţie; somitate, erudit, savant, specialist; instituţie, organizaţie, oficiu, administrație, comandament, guvern, putere.  Autoriza, verb
Sinonime: a da dreptul, a permite, a delega, a împuternici, a însărcina, a acorda, a aproba, a legitima, a omologa.  Autorizat, adjectiv
Sinonime: (învechit) privilegiat; calificat, competent, îndreptăţit, priceput, (franţuzism învechit) ponderos.  Autorizaţie, substantiv feminin
Sinonime: împuternicire, drept, permisiune, îngăduință, licență, act, document, aprobare, permis.  Autorlâc, substantiv (depreciativ)
Sinonime: beletristică, literatură, litere.  Autorulotă, substantiv
Sinonime: rulotă autopropulsată.  Autorutier, adjectiv
Sinonime: de transport auto.  

---

Absolut (absolută), adjectiv
Sinonime: autoritar, categoric, complet, despotic, dictatorial, total, nelimitat, infinit, plin, integral, perfect, radical, totalitar.  Acord, substantiv neutru
Sinonime: alianță, înţelegere, învoire, consens, învoială, tranzacţie, convenţie, pact, armonie, asentiment, consonanţă, acceptare, agrement, autorizație, compromis, contract.  Acorda, verb
Sinonime: a atribui, a da, a aproba, a îngădui, a permite, a ajusta, a alinia, a autoriza, a consimți.  Aproba, verb
Sinonime: a încuviinţa, a consimţi, a fi de acord, a-şi da consimţământul, a accepta, a admite; a achiesa; a autoriza, a confirma, a semna, a subscrie.  Asentiment, substantiv neutru
Sinonime: consimţământ, acord, aprobare, încuviinţare, acceptație (faptul de a accepta), autorizare, permisiune, sufragiu.  Comandament, substantiv neutru
Sinonime: autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.  Competent (competentă), adjectiv
Sinonime: priceput, pregătit; îndreptăţit, în drept, în materie, bun, capabil, destoinic, dotat, experimentat, încercat, înzestrat, valoros, versat, vrednic, (rar) preparat, (învechit şi popular) harnic, (popular) cercat, (învechit) ispitit, mândru, practic, practicos, practisit, putincios; avizat, chemat, autorizat.  Competenţă, substantiv feminin
Sinonime: pricepere, pregătire, autoritate; calitate, atribuţie.  Credit, substantiv neutru
Sinonime: împrumut, datorie, (popular) veresie; (figurat) preţuire, prestigiu, autoritate, apreciere, ascendent, atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, influenţă, încredere, înrâurire, onoare, reputaţie, respect, stimă, trecere, vază.  Dispensă, substantiv feminin
Sinonime: scutire, permisie; autorizaţie, îngăduinţă.

Dispensa, verb
Sinonime: a se lipsi, a renunţa; a scuti, a exonera, a se sustrage.  Dominaţie, substantiv feminin
Sinonime: dominare, conducere, stăpânire, oprimare, apăsare, exploatare, autoritate, control, domnie, putere.  Făptaş, substantiv masculin
Sinonime: autor, făptuitor; acuzat, încriminat, vinovat, infractor.  For, substantiv neutru
Sinonime: adunare, agora, autoritate, colocviu, conducere, instanţă, organ de stat, piaţă; (for interior) conștiință, cuget, gândire, spirit, suflet.  Glorie, substantiv feminin
Sinonime: aureolă, autoritate, celebritate, cinste, cinstire, elogiu, faimă, grandoare, imortalitate, laudă, magnificență, măreţie, mărime, mărire, notabilitate, notorietate, omagiu, onoare, pohfală, pohvalenie, pompă, popularitate, preamărire, preaslăvire, prestigiu, proslăvire, renume, reputaţie, slavă, slăvire, splendoare, star, strălucire, triumf, vedetă, (învechit) mărie.  Hegemonie, substantiv feminin
Sinonime: autoritate, dominare, dominație, prepotență, rol conducător, supremaţie.  Imperativ (imperativă), adjectiv
Sinonime: poruncitor, autoritar, obligatoriu, categoric.  Influenţă, substantiv feminin
Sinonime: înrâurire, trecere, autoritate.

Influenţa, verb
Sinonime: a catehiza, a inspira, a insufla, a îndoctrina, a înrâuri, a sugestiona.  Împuternicire, substantiv feminin
Sinonime: autorizare, mandat, procură, delegaţie.  Îndreptăţi, verb
Sinonime: a justifica, a autoriza, a da dreptul.  Îngăduinţă, substantiv feminin
Sinonime: amânare, aprobare, asentiment, autorizație, bunăvoinţă, clemenţă, generozitate, iertare, indulgenţă, încuviinţare, îngăduire, înţelegere, mărinimie, milă, păsuială, păsuire, permisiune, răgaz, toleranţă, voie, (învechit și popular) milostenie, (învechit) priință, (învechit) răbdare, (popular) îngăduială, (rar) tolerantism, (turcism învechit) musaadea.  Literator, substantiv
Sinonime: autor, dramaturg, literat, narator, om de litere, poet, prozator, romancier, scriitor.  Literatură, substantiv feminin
Sinonime: arta cuvântului, beletristică, bibliografie, poezie, proză, roman, scriere, teatru, (depreciativ) autorlâc, (învechit) scrieri frumoase, (învechit) scriitorie, (la plural) litere, (la plural) scrisori, (literatură de anticipație) science-fiction, (literatură populară) folclor, (literatură științifico-fantastică) science-fiction.  Oficialitate, substantiv feminin
Sinonime: autoritate, administraţie.  Omnipotent (omnipotentă), adjectiv
Sinonime: atotputernic, autocrat, cu autoritate absolută, invincibil, invulnerabil.  Permisiune, substantiv feminin
Sinonime: învoire, încuviinţare, îngăduire, autorizaţie, voie; aprobare.  Permite, verb
Sinonime: a încuviinţa, a aproba, a autoriza, a admite; (reflexiv) a îndrăzni, a cuteza, a (-şi) îngădui; a tolera, a accepta, a suporta, a răbda.  Pitac, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: patacă; (botanică) (pitacu-dracului) (regional) lămâiţă, urechea-babei; ban, gologan, para, piţulă, sfanţ, sorocovăţ, pataşcă, franc, autorizaţie, decret, dispoziţie, hotărâre, ordin, ordonanţă, permis, plângere, poruncă, reclamaţie.  Poruncitor, (poruncitoare)
Sinonime: autoritar, imperativ, voluntar, energic.  Posibil (posibilă), adjectiv
Sinonime: acceptabil, admisibil, autorizat, convenabil, cu putinţă, eventual, fezabil, imaginabil, licit, permis, potențial, practicabil, probabil, realizabil, virtual, (învechit și regional) putincios.  Prestanţă, substantiv feminin
Sinonime: ţinută, prestigiu, vază, consideraţie, autoritate.  Prestigiu, substantiv neutru
Sinonime: autoritate, vază, consideraţie, prestanţă; (figurat) strălucire, farmec, atracţie.  Producător, substantiv masculin
Sinonime: agricultor, autor, cineast, creator, crescător, cultivator, elaborator, fabricant, furnizor, industriaș, inventator, realizator.

Producător, adjectiv
Sinonime: bogat, fecund, fertil, generator, gras, mănos, productiv, provocator, roditor, rodnic.  Putere, substantiv feminin
Sinonime: forţă, tărie, capacitate, eficacitate, posibilitate, putinţă; sănătate, vigoare, voinicie, rezistenţă; autoritate, stăpânire, dominaţie; împuternicire, drept, autorizaţie, competenţă; (popular) deplinătate, toi, miez.  Puternic (puternică), adjectiv
Sinonime: tare, voinic, viguros, zdravăn; intens, răsunător, viu, pătrunzător, adânc; (figurat) influent, autoritar, dominant.  Realizare, substantiv feminin
Sinonime: autorealizare, concretizare, creare, creaţie, executare, execuţie, facere, făurire, inventare, izbândă, împlinire, îndeplinire, înfăptuire, lucrare, materializare, obţinere, operă, repurtare, reuşită, stabilire, succes, turnare, (învechit) realizație.  Scriitor, substantiv masculin
Sinonime: (învechit) diac, logofăt; autor, poet, prozator, dramaturg, vodevilist.  Somitate, substantiv feminin
Sinonime: autoritate, personaj important, savant.  Ştire, substantiv feminin
Sinonime: veste, înştiinţare, noutate, informaţie, comunicare; cunoaştere, aprobare, învoire, permisie, autorizaţie.  Tiranie, substantiv feminin
Sinonime: absolutism, autocrație, autoritarism, bonapartism, caporalism, cezarism, despotism, dictatură, fascism, hitlerism, nazism, omnipotență, opresiune, samavolnicie, stalinism, teroare, totalitarism, (învechit) despoţie, (învechit) tirănie.  Volnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: acord, aprobare, asentiment, autonomie, autoritate, autorizaţie, aviz, calitate, capacitate, cădere, competenţă, consimţământ, consimţire, destoinicie, drept, independenţă, încuviinţare, îndreptăţire, îngăduinţă, învoială, învoire, libertate, neatârnare, permisiune, pregătire, pricepere, seriozitate, suveranitate, valoare, voie, voință, vrednicie, vrere.  Voluntar (voluntară), adjectiv
Sinonime: hotărât, energic, autoritar, decis; încăpăţânat, îndărătnic, căpos; (adverb) de bună voie, de la sine, din proprie iniţiativă, nesilit de nimeni.  Zabet, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: guvernator, administrator, autoritate, stăpânire.  Autocraţie (autocraţii), substantiv feminin
Sinonime: despoţie, absolutism, tiranie, autoritarism, totalitarism, despotism, dictatură, monarhie.  Licenţă (licenţe), substantiv feminin
Sinonime: autorizaţie, permis, brevet, patentă; desfrâu, exces, imoralitate, desfrânare, poftă, impudoare, indecenţă, necuviinţă, neruşinare, obscenitate, pornografie, scabrozitate, trivialitate, vulgaritate; (locuțiune, licenţă poetică) abatere uşoară de la regulile gramaticale ale limbii.  Romancier (romancieri), substantiv masculin
Sinonime: autor (de romane), scriitor.  Personaj (personaje), substantiv neutru
Sinonime: autoritate, persoană importantă, celebritate, personalitate, somitate; caracter, protagonist, eroină, erou, rol.  Postum (postumă), adjectiv
Sinonime: publicat după moartea autorului; acordat după moarte, întâmplat după moartea cuiva; născut după moartea tatălui.  Abilita, verb
Sinonime: a conferi dreptul de a practica o anumită profesiune; a autoriza, a delega, a împuternici, a învesti.  Absolutist (absolutistă), adjectiv
Sinonime: care aparține absolutismului, autocrat, autocratic; (învechit) autocraticesc, autoritar, despotic, dictatorial, discreționar, dominator, hegemonic, totalitar, tiranic.  Acceptare (acceptări), substantiv feminin
Sinonime: accept, acceptat, admitere, aprobare, asentiment, autorizare, consimțire, primire, recunoaștere, (învechit) acceptație.