Autentic (autentică), adjectiv
Sinonime: real, veridic, verosimil, indiscutabil, indubitabil, netăgăduit, nefalsificat, adevărat, neîndoios, cert, sigur; original.  Autentica, verb (învechit și regional)
Sinonime: a autentifica.  Autenticare, substantiv (învechit)
Sinonime: autentificare.  Autenticat, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: autentificare, autentificat, legalizare.

Autenticat, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime: autentificat, întărit, legalizat.  Autenticitate, substantiv
Sinonime: adevăr, autorizare, certitudine, exactitate, exactitudine, garantare, istoricitate, justețe, legalizare, omologare, originalitate, realitate, siguranță, valabilitate, veracitate, veridicitate, veritate, (rar) validitate.  

---

Adevărat (adevărată), adjectiv
Sinonime: real, netăgăduit, incontestabil, indiscutabil, nefalsificat, veridic, verosimil, corect, just, drept, întemeiat, autentic, sigur.  Canonic (canonică), adjectiv
Sinonime: autentic, canonial, conform, convenabil, dogmatic, în spirit religios, legitim, normativ, obligatoriu, ortodox, regulamentar; (drept canonic) drept bisericesc.  Evidenţă, substantiv feminin
Sinonime: autenticitate, axiomă, banalitate, certitudine, claritate, exactitudine, fapt, lapalisadă, limpezime, netitate, premisă, principiu, probă, realitate, siguranţă, tautologie, truism, veritate; inventar, înregistrare, oglindire.  Get-beget, adjectiv
Sinonime: adevărat, autentic, curat, neaoş, sadea, veritabil, (variantă în Muntenia) eget-beget.  Gol (goală), adjectiv
Sinonime: autentic, desculț, despuiat, deșert, dezbrăcat, exact, golit, lipsit de conținut, neacoperit, neîncărcat, nelocuit, neocupat, nescris, neumblat, nud, pleșuv, pustiu, secat, secătuit, simplu, vid, (astăzi rar) sleit; (figurat) sărac, neavut, golaş; (figurat) sec, fără conţinut, fără fond.  Neaoş (neaoșă), adjectiv
Sinonime: autentic, original, nefalsificat, adevărat, veritabil, real; băştinaş, autohton, indigen.  Original (originală), adjectiv
Sinonime: aparte, autentic, bizar, caracteristic, caracterizator, ciudat, deosebit, distinctiv, excentric, excepțional, extraordinar, extravagant, fără pereche, fără seamăn, ieşit din comun, incomparabil, individual, inimitabil, insolit, neasemănat, neasemuit, neauzit, neconformist, necopiat, neimitabil, nemaipomenit, nemaivăzut, neobişnuit, nonconformist, nou, particular, personal, propriu, singular, specific, sui-generis, unic, (învechit) particularnic.  Real (reală), adjectiv
Sinonime: adevărat, obiectiv, autentic, verosimil.  Realitate, substantiv feminin
Sinonime: adevăr, autenticitate, certitudine, evidență, existenţă (obiectivă), factualitate, fapt concret, lucru real, materialitate, natură, real, realism, stare de fapt, substanță, tangibilitate, veracitate, veridicitate, veritate, viață, (învechit; la plural) bunuri imobile.  Sadea, adjectiv
Sinonime: adevărat, autentic, curat, fără desen, get-beget, legitim, natural, neamestecat, neaoş, neîmpodobit, neornat, pur, simplu, uni, unicolor, uniform colorat, veritabil.

Sadea, adverb
Sinonime: absolut, complet, completamente, cu totul, exact, integral, pe de-a-ntregul, precis, total.

Șădea, verb
Sinonime: a ședea.  Valabil (valabilă), adjectiv
Sinonime: acceptabil, admisibil, autentic, bun, convenabil, corect, de valoare, legal, legitim, pasabil, permis, valid, valoros.  Veridic (veridică), adjectiv
Sinonime: adevărat, real, verosimil, autentic.  Veritabil (veritabilă), adjectiv
Sinonime: adevărat, real, autentic, nefalsificat.  Adevăr, substantiv
Sinonime: real, realitate, veridicitate, veracitate, (învechit) veritate; autenticitate, exactitate, exactitudine, justeţe.  Autentifica, verb
Sinonime: a certifica, a face să fie valabil, a garanta, a întări, a legaliza, a valida, (învechit și regional) a autentica, (învechit) a protocoli.  Autentificat, adjectiv
Sinonime: întărit, învestit, legalizat, (învechit și regional) autenticat.

Autentificat, substantiv
Sinonime: autentificare, legalizare, (învechit și regional) autenticat.  Cușer, adjectiv
Sinonime: pregătit după ritual, curat, autentic, pur; (figurat) foarte bun, excelent.  Istoricitate, substantiv
Sinonime: caracter istoric, autenticitate, legitimitate, originalitate, tangibilitate, veracitate.  Neafectat, adjectiv
Sinonime: autentic, degajat, dezinvolt, firesc, indiferent, insensibil, natural, neartificial, necăutat, neprefăcut, nesilit, nestudiat, simplu, spontan, (învechit) prostatic, (livresc) nonșalant.  Valabilitate, substantiv
Sinonime: acceptabilitate, autenticitate, legalitate, putere, validitate, valoare, (învechit) tărie.  Necontrafăcut, adjectiv
Sinonime: autentic, nefalsificat, original, veritabil.  Notariat, substantiv
Sinonime: birou notarial.

Notariat, adjectiv (învechit)
Sinonime: autentic, autentificat, legalizat, solemn.  Validitate, substantiv
Sinonime: autenticitate, conformitate, exactitudine, legitimitate, pertinență, valabilitate.  Nefalsificat, adjectiv
Sinonime: adevărat, autentic, curat, necontrafăcut, original, veritabil.  Nescornit, adjectiv
Sinonime: adevărat, aievea, autentic, cert, netăgăduit, pozitiv, real, sigur, veridic, veritabil.  Incontestabilitate, substantiv
Sinonime: autenticitate, evidență, irefutabilitate.  Avtentic, adjectiv (învechit)
Sinonime: autentic.  Prisnă, substantiv (învechit)
Sinonime: candelă, lumină veșnică.

Prisnă, adjectiv invariabil (regional)
Sinonime: adevărat, autentic, curat, neamestecat, pur, veritabil.

Prisnă, adverb (învechit și regional)
Sinonime: chiar, complet, cu totul, exact, în întregime, întocmai, tocmai.  Probătate, substantiv (învechit)
Sinonime: autenticitate, cinste, integritate, onestitate, probitate, valabilitate, valoare.  Legalizat, adjectiv
Sinonime: autentificat, consfințit, întărit, oficializat, (învechit și regional) autenticat.  Autorizare, substantiv
Sinonime: abilitare, autenticitate, autorizație, autorizațiune, delegare, exequatur, foc verde, împuternicire, împuternicit, îndreptățire, îngăduire, învestitură, permisiune, permitere, plenipotență, (învechit) hochimat, (învechit) îndrituire, (învechit) pozvolenie, (rar) autorizat.