Alunga, verb
Sinonime: a izgoni, a goni, a fugări, a pune pe fugă, a îndepărta, a înlătura, a expulza, a trimite departe, a surghiuni.  Alungare, substantiv
Sinonime: izgonire; surghiunire.  Alungat, adjectiv și substantiv
Sinonime: (adjectiv) izgonit; (adjectiv și substantiv) surghiunit.  

---

Alerga, verb
Sinonime: a goni, a alunga, a fugi, a o lua la picior, a merge repede.  Dudui, verb
Sinonime: a bubui, a cutremura, a zgudui, a clătina, a vui, (rar) a vâjâi, a alunga, a depărta, a goni, a izgoni, a îmboldi, a îndemna, a îndepărta.  Exilat (exilată), adjectiv
Sinonime: expatriat, surghiunit, plecat, îndepărtat, pribeag, înstrăinat, emigrant; retras, izolat, singuratic, alungat, gonit, izgonit, proscris, (livresc) relegat, (învechit) surghiun.  Expatria, verb
Sinonime: a exila, a emigra, a proscrie, a alunga, a izgoni, a surghiuni, a relega, a se refugia.  Goni, verb
Sinonime: a alerga, a alunga, a căuta, a chinui, a fugări, a fugi (după cineva), a hăitui, a izgoni, a mâna, a pune pe fugă, a respinge, a sâcâi, a se grăbi, a surghiuni, a urmări (în fugă); a împerechea, a se împreuna.  Hăitui, verb
Sinonime: a alunga, a fugări, a goni, a prigoni cu insistență, a scorni, a stârni, a urmări, a zogoni, (popular) a zgorni.  Izgoni, verb
Sinonime: a alunga, a da afară, a goni, a îndepărta, a surghiuni, a expulza, a exila.  Înlătura, verb
Sinonime: a da în lături, a da la o parte, a îndepărta, a scoate, a elimina, a alunga, a evita, a lepăda.  Lepăda, verb
Sinonime: a arunca, a azvârli, a se dezbăra, a înlătura, a îndepărta, a alunga, a abandona, a renunţa, a părăsi; a avorta; a nega, a dezice, a renega, a respinge, a se schimba, a nu mai fi de acord, a-şi muta gândul.  Mazili, verb (învechit)
Sinonime: a îndepărta, a alunga, a izgoni, a goni, a exila.  Mătura, verb
Sinonime: (figurat) a curăţi, a înlătura, a alunga, a îndepărta, a da la o parte, a scoate, a izgoni, a goni, a da afară.  Oropsi, verb
Sinonime: a alunga, a apăsa, a asupri, a blestema, a certa, a chinui, a despuia, a exploata, a izgoni, a împila, a împovăra, a lăsa la voia întâmplării, a năpăstui, a nedreptăți, a ocărî, a oprima, a părăsi, a persecuta, a prigoni, a scoate în drum, a stoarce, a suge, a tiraniza, a urgisi, (grecism învechit) a catatrexi, (învechit și figurat) a călca, (învechit și regional) a bântui, (învechit și regional) a strâmbătăți, (învechit) a obidi, (învechit) a obijdui, (învechit) a sili, (învechit) a supăra, (învechit) a tiranisi, (învechit) a tirăni, (regional și figurat) a stoci, (regional) a horopsi.  Ostraciza, verb
Sinonime: a proscrie, a înlătura, a exila, a alunga.  Refula, verb
Sinonime: a respinge, a împinge, a alunga, a deplasa; a acumula, a condensa, a se aduna.  Scoate, verb
Sinonime: a extrage, a elimina, a smulge, a extirpa; a da afară, a izgoni, a alunga, a goni, a destitui; a scăpa, a salva, a elibera, a degaja, a lăsa liber; a se dezbrăca, a se descălţa; a dobândi, a obţine, a câştiga; a tipări, a edita, a publica, a da la iveală; a crea, a elabora, a inventa, a da naştere, a produce.  Surghiuni, verb
Sinonime: a alunga, a depărta, a deporta, a exila, a goni, a izgoni, a îndepărta, a ostraciza, a proscrie, a sili să trăiască printre străini, a trimite în surghiun, (învechit) a urgisi, (livresc) a relega.  Zogorni, verb
Sinonime: a alunga, a depărta, a goni, a izgoni, a îndepărta.  Zogoni, verb
Sinonime: (regional) a alunga, a goni; a izgoni.  Depărta, verb
Sinonime: a (se) dezlipi, a (se) îndepărta, a trimite la distanță, a ține la distanță, a spaţia, a scoate, a izgoni, a se înstrăina, a alunga; a se abate, a devia.  Detronat, adjectiv
Sinonime: înlăturat de la domnie, alungat de pe tron, mazilit; (sport) deposedat de titlu.  Tutăi, verb
Sinonime: (regional) a alunga; a batjocori.  Gonire, substantiv
Sinonime: alungare, hăituire, izgonire, surghiunire; montă.  Gorgoni, verb
Sinonime: a alunga, a depărta, a goni, a izgoni, a îndepărta.  Păfuga, verb
Sinonime: a alunga, a depărta, a fugări, a goni, a hăitui, a izgoni, a îndepărta, a urmări, (variantă) a pefuga.  Hurătui, verb (regional)
Sinonime: a alunga (păsările sau vitele dintr-o holdă), a dudui (vitele), a zburătăci (păsările).  Mătrăşi, verb
Sinonime: a alunga, a arunca, a asasina, a ascunde, a azvârli, a căra, a cheltui, a concedia, a da afară, a depărta, a distruge, a dosi, a face să nu mai existe, a fugări, a fugi, a goni, a irosi, a izgoni, a împrăștia, a îndepărta (în mod forțat și obraznic), a mistui, a muta, a nimici, a omorî, a pleca în grabă și fără voie, a prăpădi, a risipi, a scoate, a se căra, a se cărăbăni, a sili să plece, a suprima, a șterge de pe fața pământului, a transfera, a ucide, a zvârli.  Relegațiune, substantiv
Sinonime: alungare, carantină, declasare, deportare, exil, exilare, expulsiune, expulzare, gonire, izgonire, ostracizare, proscriere, proscripție, relegare, relegație, surghiunire.  Răzmeri, verb
Sinonime: a alunga, a depărta, a goni, a izgoni, a îndepărta.  Risipitură, substantiv (învechit)
Sinonime: abis, abundență, adânc, alungare, belșug, dărăpănătură, dărâmare, dărâmătură, distrugere, împrăștiere, înfrângere, năruire, năruitură, paragină, prăbușitură, prăpastie, ruină, surpătură, zdrobire.  Relegat, adjectiv (învechit)
Sinonime: alungat, exilat, expulzat, gonit, izgonit, pribeag, proscris, surghiunit.  Relegație, substantiv (învechit)
Sinonime: alungare, carantină, deportare, excluziune, excomunicare, exilare, expulzare, gonire, izgonire, ostracism, ostracizare, proscriere, proscripție, relegare, surghiunire, (variantă) relegațiune.  Relegare, substantiv (învechit)
Sinonime: alungare, exilare, expulzare, gonire, izgonire, ostracizare, proscriere, relegație, surghiunire.  Surghiunire, substantiv (învechit)
Sinonime: alungare, deportare, exil, exilare, gonire, izgonire, ostracizare, pribegie, proscriere, proscripție, relegare, relegație, surghiun, (învechit) străinătate, (învechit) surghiunie, (învechit) surgunlâc, (învechit) urgie, (învechit) zatocenie.  Sictiri, verb (familiar)
Sinonime: a alunga înjurând, a drăcui, a insulta, a înjura, a ocărî, a se enerva, a se supăra.  Sictirisire, substantiv (învechit)
Sinonime: alungare; înjurătură.  Îmbrâncit, adjectiv
Sinonime: dat afară, împins, repezit, respins, (figurat) îndemnat, (figurat) stimulat, (regional) neputincios, (variantă) îmbrâncat.

Îmbrâncit, substantiv
Sinonime: îmbrâncire, (învechit; figurat) alungare, (învechit; figurat) stimulare.