Aliment, substantiv
Sinonime: mâncare.  Alimenta, verb
Sinonime: a (se) hrăni, a mânca, a se întreţine, a aproviziona, a furniza, a întreține.  Alimentar, adjectiv
Sinonime: comestibil, nutritiv, hrănitor, nutrițional, digestiv.  Alimentară, substantiv
Sinonime: băcănie, magazin, market, prăvălie.  Alimentare, substantiv
Sinonime: alimentaţie.  Alimentat, adjectiv
Sinonime: aprovizionat, hrănit, întreținut, nutrit.

Alimentat, substantiv
Sinonime: alimentare, hrănire.  Alimentaţie, substantiv feminin
Sinonime: hrană, mâncare, alimentare, întreţinere, consum, aprovizionare, nutrire.  

---

Băcănie, substantiv feminin
Sinonime: prăvălie, magazin alimentar, alimentară.  Bucate, substantiv feminin la plural (popular)
Sinonime: hrană, alimente, mâncăruri; cereale, grâne, recoltă, rod, produs.  Cost, substantiv neutru
Sinonime: preţ, valoare; aliment, hrană, mâncare.  Demâncare, substantiv feminin
Sinonime: hrană, bucate, alimente, mâncare.  Hrană, substantiv feminin
Sinonime: aliment, mâncare, bucate, merinde; nutriţie, nutreţ.  Hrăni, verb
Sinonime: a se nutri, a se alimenta, a mânca, a se întreține.  Întreţine, verb
Sinonime: a alimenta, a hrăni; a păstra, a conserva, a îngriji, a finanța, a menține; a purta o discuție, a dialoga.  Întreţinere, substantiv feminin
Sinonime: hrană, casă-masă, resurse, alimente.  Magazin, substantiv neutru
Sinonime: gazetă, jurnal, revistă, ziar; (Transilvania) boltă, alimentară, aprozar, bazar, băcănie, butic, chioşc, coşar, depozit, drogherie, dugheană, gheretă, grânar, hambar, magazie, pătul, porumbar, prăvălie, tutungerie.  Masa, verb
Sinonime: a face masaj, a fricţiona, a freca; a concentra, a strânge, a aduna, a acumula, a îngrămădi, a aglomera.

Masă, substantiv feminin
Sinonime: mulţime, gloată, colectivitate, grămadă (de ceva); bloc, bucată; morman; mâncare, bucate, hrană, alimente; prânz, cină, ospăţ, banchet, festin.  Menaja, verb
Sinonime: a cruţa, a păzi, a feri, a apăra, a proteja, a se îngriji.

Menajă, substantiv (regional)
Sinonime: aliment, hrană, mâncare.  Merinde, substantiv feminin
Sinonime: mâncare, hrană, aliment, bucate, rezerve.  Mânca, verb
Sinonime: a mesteca, a înghiţi; a se hrăni, a se alimenta; (figurat) a omite, a lua; (figurat) a nimici, a răpune, a distruge, a prăpădi; a pişca, a ciupi, a roade, a măcina.  Mâncare, substantiv feminin
Sinonime: hrană, bucate, merinde, masă, alimente.  Nutri, verb
Sinonime: a se hrăni, a se alimenta, a mânca; (figurat) a întreţine, a cultiva.  Subalimentaţie, substantiv feminin
Sinonime: alimentație insuficientă, denutriție, flămânzire, malnutriție, subalimentare, subnutrire, subnutriţie.  Subzistenţă, substantiv feminin
Sinonime: hrană, alimentaţie, resurse.  Vipt, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: aliment, bucate, cereale, grâu, hrană, masă, mâncare, recoltă, rod.  Apropria, verb
Sinonime: a adapta, a alimenta, a face propriu, a potrivi, a-şi atribui, a-şi însuşi.  Aproviziona, verb
Sinonime: a alimenta, a furniza, a întreține, a lua provizii, a prevedea, a-și face provizii, (învechit) a (se) proviziona, (învechit) a subveni, (popular) a (se) chivernisi.  Colaj, substantiv
Sinonime: legătură permanentă nematrimonială; concubinaj; (operă de artă rezultată din lipirea sau amestecul unor elemente eterogene) mozaic; (industria alimentară) cleire.  Crăpelniţă, substantiv
Sinonime: aliment, hrană, mâncare.  Demâncat, substantiv
Sinonime: aliment, hrană, mâncare.  Fomenta, verb
Sinonime: a bandaja, a lecui, a obloji (o rană), a pansa; a alimenta, a ațâța, a excita, a incita, a întărâta, a întreține, a învenina, a provoca, a stârni, a suscita.  Apractofagie, substantiv
Sinonime: apraxie alimentară.  Furnizare, substantiv
Sinonime: alimentare, furnitură, procurare.  Haleală, substantiv
Sinonime: aliment, hrană, mâncare.  Degresa, verb
Sinonime: a curăța de petele de grăsime, a extrage grăsimea dintr-un aliment, a îndepărta petele de grăsime, a scoate grăsimea dintr-un aliment.  Ravitalia, verb
Sinonime: a ajuta, a alimenta, a aproviziona, a furniza, a prevedea, a reaproviziona, a subveni.  Ravitaliere, substantiv
Sinonime: alimentare, aprovizionare.  Carnat, adjectiv
Sinonime: (despre alimentație) compus din carne; (culoare) roz.

Cârnaț, substantiv
Sinonime: cârnăcior, crenvurst, crenvurșt, poliș, (variantă) cârnat.  Ingestiune, substantiv
Sinonime: alimentație, absorbție, consumație, deglutiție, digestie, digestiune, ingerare, ingestie, ingurgitație, înghițire.  Piguli, verb
Sinonime: a ciuguli, a ciupi, a fura puțin câte puțin (pe nesimțite), a lua câte puțin (dintr-un aliment), a lucra cu migală, a migăli, a plivi.  Station-service, substantiv
Sinonime: benzinărie, pompă de benzină, staţie (de alimentare cu carburanţi).  Nutrire, substantiv
Sinonime: alimentare, alimentație, hrănire, mâncare, mâncat, nutriție.  Nutriment, substantiv
Sinonime: aliment, alimentație, furaj, hrană, mâncare, mijloace de trai, nutreț.  Aprovizionare, substantiv
Sinonime: alimentare, furnitură, procurare, ravitaliere.  Frăgezi, verb
Sinonime: (despre anumite alimente) a căpăta frăgezime, a deveni fraged, a fezanda.  Afumătură, substantiv
Sinonime: carne afumată, produs alimentar afumat, (învechit și regional) afumare, (popular și familiar) îmbătare.  Sitologie, substantiv
Sinonime: sitiologie, studiul alimentelor.  Apositie, substantiv
Sinonime: anorexie, aversiune față de alimente, sitiofobie, sitofobie.  Crocant, adjectiv
Sinonime: (despre alimente) dur.  Supraalimenta, verb
Sinonime: a alimenta peste măsură, a hrăni excesiv, a supranutri, a supune unui regim de supraalimentație.  Ischemia, verb
Sinonime: (medicină) a reduce alimentarea sanguină arterială pentru (un organ).  Intertenție, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: pensie alimentară.  Victualii, substantiv la plural (învechit)
Sinonime: alimente, bucate, hrană, provizii, (învechit) vipt.  Picanterie (picanterii), substantiv
Sinonime: aliment picant, mâncare picantă; aluzie (ușor) indecentă, anecdotă (ușor) indecentă, glumă (ușor) indecentă, vorbă (ușor) indecentă.  Hrănire, substantiv
Sinonime: alimentare, alimentație, hrănit, îngrășare, mâncare, mâncat, nutrire, nutriție, (învechit) ferire, (învechit) hrănitură.  Hrănit, adjectiv
Sinonime: alimentat, crescut, întreținut, nutrit, sătul, (învechit) ferit.

Hrănit, substantiv
Sinonime: hrănire, (învechit) ferire.  Morugă, substantiv (regional)
Sinonime: aliment foarte sărat, batog, (variantă) moroagă, (variantă) murugă; (locuțiune) (sărat morugă) foarte sărat, sărat ocnă (slatină).