Alb, adjectiv și substantiv
Sinonime: (adjectiv) dalb, coliliu; (substantiv) (chimie) (alb de balenă) spermanţet; (alb de barită) sulfat de bariu; (alb de plumb) ceruză, (învechit) ştiubeci; (alb de titan) bioxid de titan; (alb de zinc) oxid de zinc; (substantiv) (zoologie) (albul-mijlociu) york mijlociu; (adjectiv) gol, nescris.  Alb-lăptos, adjectiv
Sinonime: alb opac.  Albanez, substantiv și adjectiv
Sinonime: schipetar, (învechit) arbănaş, arnăut, arvanit; (adjectiv) (învechit) arnăuţesc, arvanit.  Albăstrea, substantiv
Sinonime: (botanică) albăstrică, albăstriţă, vineţea, vineţică, (regional) ghioc, zglăvoc, floarea-grâului, floarea-paiului.  Albăstreală, substantiv feminin
Sinonime: albastru, albăstrime, scrobeală albastră, ultramarin, (Moldova și Bucovina) sineală, (regional) vinețeală, (Transilvania) mierială.  Albăstri, verb
Sinonime: a (se) înălbăstri, (Transilvania) a (se) mierii; a învineţi; (regional) a scrobi, a sini, a vineţi, (Moldova şi Bucovina) a sinili.  Albăstrime, substantiv
Sinonime: albastru, azur, claritate, limpezime, senin, seninătate, (învechit și regional) seninat, (învechit) senineală, (Moldova și Bucovina) sineală, (rar) limpeziș, (regional) vineție; partidul conservator (al boierilor), (învechit și depreciativ) ciocoime.  Albăstrit, adjectiv
Sinonime: (regional) sinilit.  Albăstriu, adjectiv
Sinonime: albăstrui.  Albastru (albastră), adjectiv
Sinonime: azuriu, bleu, vânăt; (familiar) sumbru, întunecat, neplăcut, rău.  Albăstrui, adjectiv
Sinonime: albăstriu, (rar) safiriu, (regional) mieriu, mieru, (Moldova) siniliu.  Albeală, substantiv
Sinonime: albeață, albețe, albiciune, albime, albire, înălbire, (învechit) albie, (învechit) alman, (învechit) suliman.  Albeaţă, substantiv feminin
Sinonime: leucom; (figurat) lumină, azur, claritate.  Albele, substantiv la plural (regional)
Sinonime: sulemeneli, farduri.  Albescență, substantiv
Sinonime: albiciune.  Albi, verb
Sinonime: a înălbi; a încărunţi, a îmbătrâni; a străluci, a (se) lumina, a se face alb.  Albicios, adjectiv
Sinonime: albiu, albui, albuleț, alburiu, (învechit) albotin, (rar) albiniu, (regional) alboi.  Albiciune, substantiv
Sinonime: albeală, albeață, albescență.  Albie, substantiv feminin
Sinonime: covată, copaie, troacă, moldă, căpistere, postavă; matcă (a unui râu), curs, făgaş.  Albigeană, substantiv
Sinonime: (botanică) obligeană.  Albiliţă, substantiv
Sinonime: (entomologie) fluture de varză, (regional) fluture-alb, (Bucovina) curechiţă.  Albină, substantiv
Sinonime: (entomologie) (învechit şi popular) muscă, (regional) bâză.  Albina-țiganului, substantiv
Sinonime: (entomologie) bărzăun, bondar, gărgăun.  Albinar, substantiv
Sinonime: apicultor.  Albinărel, substantiv
Sinonime: (ornitologie) furnicar, prigoare, prigorie, viespar, (învechit) merop, (regional) albinar, (regional) albinel, (regional) ciuma-albinelor, (regional) lupul-albinelor, (regional) ploier, (regional) ploiește, (regional) ploiete, (regional) prigorean, (regional) viespariță.  Albinărie, substantiv feminin
Sinonime: stupină, stupărie, prisacă; apicultură.  Albinărit, substantiv neutru
Sinonime: apicultură, stupărit; prisăcărit.  Albinel, substantiv
Sinonime: (ornitologie) albinărel, furnicar, prigorie, viespar.  Albini, verb
Sinonime: a crește, a da la iveală, a se însănătoși.  Albinire, substantiv
Sinonime: creștere, dare la iveală, însănătoșire.  Albinism, substantiv
Sinonime: acromie, acromotrichie, albinoidism, caniție, cloroză, decolorație, depigmentație, discromie, leucism, leucodermie, leucotrichie, vitiligo.  Albinos (albinoși), substantiv masculin și substantiv feminin
Sinonime: atins de albinism.  Albinuţă, substantiv
Sinonime: (rar) albinioară, albiniţă, albinuşă.  Albioară, substantiv
Sinonime: albiuţă, copăiţă, covăţică, (popular) covăţea.  Albire, substantiv
Sinonime: înălbire, (popular) albeală, înălbeală.  Albişoară, substantiv feminin
Sinonime: obleț, sorean, (colectiv) albitură.  Albișor, substantiv masculin
Sinonime: obleț.  Albit (albită), adjectiv
Sinonime: cărunt, cenuşiu (la păr).  Albiţă, substantiv
Sinonime: (botanică) (regional) ciucuşoară, disculeţ.  Albitor, substantiv (învechit)
Sinonime: rafinator de zahăr, (învechit și regional) albitoriu.  Albitură, substantiv feminin
Sinonime: (la plural) rufărie, schimburi, lenjerie.  Alboare, substantiv (învechit)
Sinonime: albeață, lucire albă, lumină difuză.  Alboi, adjectiv
Sinonime: alb, albicios, alburiu, (regional) albon.

Alboi, substantiv (regional)
Sinonime: (ihtiologie) clean.  Albon, substantiv (învechit)
Sinonime: album.

Albon, adjectiv (regional)
Sinonime: alb-bălan, alboi.  Albonu, substantiv (regional)
Sinonime: (ihtiologie) albișor.  Alboradă, substantiv
Sinonime: (muzică) albadă, aubadă, cântare de dragoste (executată în zori).  Album, substantiv
Sinonime: caiet, catalog, colecție, spicilegiu; listă de nume; disc, înregistrare.  Albumeală, substantiv
Sinonime: floarea-reginei.  Albumen, substantiv
Sinonime: (botanică) endoderm.  Albuminurie, substantiv
Sinonime: (medicină) proteinurie.  Baie, substantiv feminin
Sinonime: scaldă, îmbăiere; cadă, vană; recipient; (la plural) staţiune balneară; (Transilvania) mină, ocnă.

Bâie, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: foarte alb (curat).  Bălai (bălaie), adjectiv
Sinonime: blond, bălan, blondin, (regional) băl, bălăior; alb, plăvan, plăviţ, codalb.  Bleu, adjectiv (invariabil)
Sinonime: albastru-deschis, azuriu, havai.  Bleumarin, adjectiv (invariabil)
Sinonime: albastru-închis.  Brumăriu (brumărie), adjectiv
Sinonime: brumat, alb-cenuşiu; fumuriu.  Caracudă, substantiv feminin
Sinonime: albitură, baboiaș, caras, mărunțiș, pește-țigănesc, plevușcă, (rar) plevuică, (regional) chisoagă, (regional) obleț, (regional) pleviță, (regional) sorean; (argou) pantofi; (figurat) persoană fără valoare.  Catalog, substantiv neutru
Sinonime: afiș-catalog, album-catalog, bibliografie, caiet, caiet-catalog, catalog-album, catastif, codice, colecție, condică, director, discografie, filmografie, fişier, folder, ghid, index, inventar, listă, nomenclator, nomenclatură, registru, repertoriu, tabel, tablou.  Cataractă (cataracte), substantiv feminin
Sinonime: cascadă, cădere de apă, torent, (rar) niagară; (medicină) albeaţă, (popular) perdea, apă-albă, (Moldova şi Transilvania) pohoială.  Căpistere, substantiv feminin
Sinonime: albie, copaie, covată.  Cărunt (căruntă), adjectiv
Sinonime: albit, încărunţit; (figurat) îmbătrânit, bătrân.  Chersin, substantiv neutru (regional)
Sinonime: albie, covată (pentru aluat).  Coliliu (colilie), adjectiv
Sinonime: alb, cărunt.  Copaie, substantiv feminin
Sinonime: albie, covată, (popular) troacă.  Covată, substantiv feminin
Sinonime: albie, copaie.  Curs, substantiv neutru
Sinonime: curent, flux, albia râului; (figurat) durată, interval, perioadă, răstimp; desfăşurare, evoluţie; circulaţie monetară; prelegere, expunere, lecţie; manual, tratat.  Dalb (dalbă), adjectiv
Sinonime: alb, curat, imaculat, (figurat) neprihănit, gingaş, graţios, nepătat, pur.  Egretă, substantiv feminin
Sinonime: mănunchi de pene, moț; (ornitologie) stârc alb, (rar) erodiu alb, erodiu mare, (regional) bâtlan alb, ceapur mare, stârc bălan.  Erodiu, substantiv masculin (rar)
Sinonime: (ornitologie) bâtlan, egretă, stârc alb, (învechit) erodie, (învechit) irodie, (învechit) irodion.  Fată, substantiv feminin
Sinonime: copilă, (învechit şi regional) pruncă, fecioară, fiică, tânără, virgină, duduie, domnișoară; (fată mare) femeie nemăritată; (fată în casă) servitoare; (astronomie) (fata-mare) lebăda; (fata morgana) (popular) apa-morţilor.

Faţă, substantiv feminin
Sinonime: chip, figură, obraz, mutră, înfăţişare, aspect; culoare, nuanţă; pagină; fizionomie, oval, profil, (la plural) ochi, persoană; avers; recto; faţadă; acoperitoare, învelitoare; (față de masă) masă, peșchir, pânzătură, (regional) măsai, mesală, mesanică, (Banat și Transilvania) măsar, măsăriță, (Banat) măsarnică, (Transilvania și Maramureș) măsoaie; (prin Transilvania și Maramureș) sac, (prin Transilvania) tăbuieț; suprafață; personaj, vopsea; (botanică) (faţa-mâţei) sugel alb, tapoşnic, urzică moarţă; (locuțiune) (а fi de faţă) a fi prezent.

Făta, verb
Sinonime: a naşte, a face (pui), a da viaţă, (prin Transilvania) a pui.

Fâţă, substantiv
Sinonime: (ihtiologie) baboi, plevuşcă, zvârlugă; fufă.  Făgaş, substantiv neutru
Sinonime: şănţuleţ, jgheab, tăietură; (figurat) drum, cale, linie, direcție, urmă, brazdă; (învechit şi regional) scursură; (Oltenia şi Muntenia) şleau; albie, curs, matcă, vad.  Floare, substantiv feminin
Sinonime: corolă, inflorescenţă; desen, broderie, ornament; (figurat) frunte, elită, cremă, lamură; (figurat) caimac, smântână, spumă; (la plural) ciclu, soroc, menstruație; (botanică) (Transilvania, Banat şi prin Moldova) pană, (floarea-călugărului) ciuin, odagaci, săpunariţă, (regional) văcărică, văcariţă; (floarea-cucului) (regional) cuculeasă; (floarea-miresei) regina-nopţii, (rar) spirea; (floarea-paștelui) (regional) (la plural) găinușe, oiță, păscuță, păștiță, turculeț, floarea-oștilor, floarea-păsărilor, floarea-vântului, pâinea-paștelui; (floarea-paștilor) păștiță; (floarea-păsărilor) păștiță, floarea-paştelui; (floarea-raiului) (prin Muntenia) mușețel, priboi; (floarea-reginei) albumeală, albumiță, floare-de-colț, (rar) edelvais, (regional, la plural) flocoșele, steluță, floarea-doamnei; (floarea-soarelui) (învechit și popular) soarea-soarelui, (popular) sora-soarelui, (regional) rază, rujoancă, soreancă, răsarea-soarelui, ruja-soarelui, (Moldova) răsărită, sorică; (floarea-vântului-galbenă) păștiță; (floare-de-colț) floarea-reginei; (floare-de-leac) (regional) bujorel, (la plural) gălbenele, piciorul-cocoșului; (floare-de-perină) (regional) iarbă-de-perină; (flori-de-paie) imortelă, (rar) nemuritoare, (regional) cununiță; (floarea-broaştei) păpădie; (floarea-brumei) brânduşă; (floarea-ciumei) ciucuraşi; (floarea-ciutei) găinuşă; (floarea-codrului) beladonă, mătrăgună; (floarea-crucii) pristolnic, teişor; (floarea-cununii) curcubeu; (floarea-doamnei) albumeală, albumiţă, floarea-reginei, floare-de-colţ; (floarea-duhanului) regina-nopţii; (floarea-fânului) firuţă; (floarea-florilor) ghioc; (floarea-găinii) păpădie; (floarea-grâului) albăstrea, albăstrică, albăstriţă, surguci, vineţea, vineţică; (floarea-hoţului) tâlhărea; (floarea-jelei) linariţă; (floarea-lui-Sântion) drăgaică, sânziană; (floarea-mălaiului) păpădie; (floarea-nopţii) mirodenie, nopticoasă, regina-nopţii; (floarea-oştilor) floarea-paştelui; (floarea-paiului) albăstrea, albăstrică, albăstriţă, vineţea, vineţică; (floarea-paştelui) dediţel; (floarea-paştilor) popilnic; (floarea-patului) parpian; (floarea-Sfintei-Marii) săpunele; (floarea-Sfântului-Ion) răcuină, sânziană; (floarea-soarelui-de-câmp) aglică; (floarea-sorului) păpădie; (floarea-studentului) ciuin, odagaci, săpunariţă; (floarea-stupului) melisă, roiniţă; (floarea-suferinţei) ceasornic; (floarea-șarpelui) mama-pădurii; (floarea-turcului) păpădie; (floarea-untului) verigel; (floarea-văduvelor) ruin; (floarea-vinului) ciocul-cucoarei, pliscul-cocorului, pliscul-cucoarei, priboi, suliţică; (floarea-viorelei) ceapa-ciorii, zambilă; (floarea-viorii) priboi; (floarea-vântului) dediţel, floarea-paştelui; (floarea-zmeului) barba-popii; (floare-boierească) splinuţă; (floare-broştească) piciorul-cocoşului; (floare-buiacă) splinuţă; (floare-de-ceapă) narcisă; (floare-de-câmp-galbenă) barba-caprei; (floare-de-friguri) fierea-pământului, potroacă, ţintaură; (floare-de-lingoare) iarbă-de-lingoare; (floare-de-mazăre) indruşaim, sângele-voinicului; (floare-de-năduf) pojarniţă, sunătoare; (floare-de-nisip) agurijoară, portulacă; (floare-de-ochi) silur; (floare-de-piatră) agurijoară, portulacă; (floare-de-tabac) regina-nopţii; (floare-de-trânji) coronişte; (floare-domnească) garoafă de munte, garoafă sălbatică, garofiţă, surguci, toporaş, violetă, viorea; (floare-frumoasă) bănuţ, părăluţă; (floare-galbenă) pojarniţă, sunătoare, tăietoare; (floare-vânătă) iris, stânjen, stânjenel.  Franzelă, substantiv feminin
Sinonime: jimblă, pâine albă, (regional) bulcă.  Furnicar, substantiv neutru
Sinonime: gloată, înghesuială, mulţime, muşuroi; (ornitologie) albinărel, prigorie, prigoare.  Gărgăun, substantiv masculin
Sinonime: (entomologie) bărzăun, (regional) băzgăun, bâzălău, bâzgar, tăun, albina-ţiganului, albină-ţigănească, viespe-bondărească, viespe-gărgăune, (Transilvania) găun, găunoi, (Bucovina) viespar, viespoi; (figurat, la plural) toane, capricii, fumuri, extravaganţe.  Ghioc, substantiv neutru
Sinonime: (variantă) ghioacă, scoică; (botanică) albăstrea, albăstrică, albăstriţă, floarea-florilor, smoc, vineţea, vineţică, zglăvoc, (regional) dioc.  Havaiu (havaie), adjectiv (rar)
Sinonime: albastru, azuriu, bleu.  Insectă, substantiv feminin
Sinonime: albină, ampelofag, buburuză, furnică, gânganie, gâză, goangă, hexapod, muscă, (regional) borză, (Transilvania) pepe.  Încărunţi, verb
Sinonime: a albi.  Jimblă, substantiv feminin
Sinonime: franzelă, pâine albă, chiflă.  Leucom, substantiv neutru
Sinonime: (medicină) albeaţă, albugo, nefelion, (prin Transilvania şi Banat) preveşteală.  Maladie, substantiv feminin
Sinonime: afecțiune, atac, beteşug, boală, contagiune, criză, endemie, epidemie, epifitie, epizootie, hantisă, infecție, manie, morb, obsesie, pandemie, patologie, recădere, recidivă, suferinţă, traumatism, tulburare, (maladie albastră) cianoză.  Matcă, substantiv feminin
Sinonime: albie de râu; albină femelă, regină.  Nins (ninsă), adjectiv
Sinonime: (figurat) cărunt, albit.  Pat, substantiv neutru
Sinonime: remiză la şah; aşternut, culcuş; targă, năsălie; răsadniţă; albie, matcă, vale.  Pânzeturi, substantiv neutru la plural
Sinonime: albituri, rufărie, lenjerie.  Primeneală, substantiv feminin
Sinonime: schimbare, înnoire; aerisire, purificare; (plural) schimburi, albituri.  Prisacă, substantiv feminin
Sinonime: stupină, stupărie, albinărie, prisăcărie.  Pumnal, substantiv neutru
Sinonime: armă albă, baionetă, cachetero, cuţit, navaja, stilet, şiş, (învechit) dagă, (învechit) jungher.  Rufărie, substantiv feminin
Sinonime: lenjerie, albituri, schimburi, rufe.  Scafă, substantiv feminin
Sinonime: căuş, găvan; albie, carapace, căpăţână, ceaşcă, craniu, cupă, curs, cutie craniană, disc, hârcă, matcă, pahar, platou, scăfârlie, taler, talger, tas, teică, tigvă, ţeastă, ţest, vad.

Scafa, verb
Sinonime: (învechit) a scobi cu dalta, a găuri; a cizela.  Scaldă, substantiv feminin
Sinonime: scăldătoare, baie; cadă, vană, albie.

Scălda, verb
Sinonime: a se îmbăia; a uda, a muia.  Scăldătoare, substantiv feminin
Sinonime: cadă, albie, vană; scaldă, îmbăiere, baie, scăldat.  Scursură, substantiv feminin
Sinonime: făgaş, albie; (la plural, depreciativ) derbedei, lepădături, otrepe, vagabonzi; (depreciativ) adunătură, gloată, strânsură, şleahtă, (Banat) zbor; blenoragie, curs, diaree, dizenterie, gonoree, leucoree, matcă, prelingere, scurgere, vad, vărsare.  Sinili, verb (regional)
Sinonime: a albăstri.  Siniliu (sinilie), adjectiv
Sinonime: albăstrui.  Troacă, substantiv feminin
Sinonime: albie, copaie, covată.  Vad, substantiv neutru
Sinonime: albie, matcă; ţărm, mal, liman; apă.  Vineţeală, substantiv feminin
Sinonime: echimoză, vânătaie, (învechit) vânătare; albăstreală, scrobeală albastră, ultramarin.  Viroagă, substantiv feminin
Sinonime: vale mică, râpă, albie.  Vânăt (vânătă), adjectiv
Sinonime: albastru închis, plumburiu, bleumarin, întunecat; palid, livid, fără sânge.