Alb, adjectiv și substantiv
Sinonime: (adjectiv) dalb, coliliu; (substantiv) (chimie) (alb de balenă) spermanţet; (alb de barită) sulfat de bariu; (alb de plumb) ceruză, (învechit) ştiubeci; (alb de titan) bioxid de titan; (alb de zinc) oxid de zinc; (substantiv) (zoologie) (albul-mijlociu) york mijlociu; (adjectiv) gol, nescris.  Alb-lăptos, adjectiv
Sinonime: alb opac.  Albanez, substantiv și adjectiv
Sinonime: schipetar, (învechit) arbănaş, arnăut, arvanit; (adjectiv) (învechit) arnăuţesc, arvanit.  Albăstrea, substantiv
Sinonime: (botanică) albăstrică, albăstriţă, vineţea, vineţică, (regional) ghioc, zglăvoc, floarea-grâului, floarea-paiului.  Albăstreală, substantiv feminin
Sinonime: albastru, albăstrime.  Albăstri, verb
Sinonime: a (se) înălbăstri, (Transilvania) a (se) mierii; a învineţi; (regional) a scrobi, a sini, a vineţi, (Moldova şi Bucovina) a sinili.  Albăstrime, substantiv
Sinonime: albastru, azur, claritate, limpezime, senin, seninătate, (învechit și regional) seninat, (învechit) senineală, (Moldova și Bucovina) sineală, (rar) limpeziș, (regional) vineție; partidul conservator (al boierilor), (învechit și depreciativ) ciocoime.  Albăstrit, adjectiv
Sinonime: (regional) sinilit.  Albăstriu, adjectiv
Sinonime: albăstrui.  Albastru (albastră), adjectiv
Sinonime: azuriu, bleu, vânăt; (familiar) sumbru, întunecat, neplăcut, rău.  Albăstrui, adjectiv
Sinonime: albăstriu, (rar) safiriu, (regional) mieriu, mieru, (Moldova) siniliu.  Albeală, substantiv
Sinonime: albeață, albețe, albiciune, albime, albire, înălbire, (învechit) albie, (învechit) alman, (învechit) suliman.  Albeaţă, substantiv feminin
Sinonime: leucom; (figurat) lumină, azur, claritate.  Albele, substantiv la plural (regional)
Sinonime: sulemeneli, farduri.  Albescență, substantiv
Sinonime: albiciune.  Albi, verb
Sinonime: a înălbi; a încărunţi, a îmbătrâni; a străluci, a (se) lumina, a se face alb.  Albiciune, substantiv
Sinonime: albeală, albeață, albescență.  Albiclos, adjectiv
Sinonime: (rar) albiu, albui, alburiu.  Albie, substantiv feminin
Sinonime: covată, copaie, troacă, moldă, căpistere, postavă; matcă (a unui râu), curs, făgaş.  Albigeană, substantiv
Sinonime: (botanică) obligeană.  Albiliţă, substantiv
Sinonime: (entomologie) fluture de varză, (regional) fluture-alb, (Bucovina) curechiţă.  Albină, substantiv
Sinonime: (entomologie) (învechit şi popular) muscă, (regional) bâză.  Albinar, substantiv
Sinonime: apicultor.  Albinărel, substantiv
Sinonime: prigorie.  Albinărie, substantiv feminin
Sinonime: stupină, stupărie, prisacă; apicultură.  Albinărit, substantiv neutru
Sinonime: apicultură, stupărit; prisăcărit.  Albinos (albinoși), substantiv masculin și substantiv feminin
Sinonime: atins de albinism.  Albinuţă, substantiv
Sinonime: (rar) albinioară, albiniţă, albinuşă.  Albioară, substantiv
Sinonime: albiuţă, copăiţă, covăţică, (popular) covăţea.  Albire, substantiv
Sinonime: înălbire, (popular) albeală, înălbeală.  Albişoară, substantiv feminin
Sinonime: obleț, sorean, (colectiv) albitură.  Albișor, substantiv masculin
Sinonime: obleț.  Albit (albită), adjectiv
Sinonime: cărunt, cenuşiu (la păr).  Albiţă, substantiv
Sinonime: (botanică) (regional) ciucuşoară, disculeţ.  Albitor, substantiv (învechit)
Sinonime: rafinator de zahăr, (învechit și regional) albitoriu.  Albitură, substantiv feminin
Sinonime: (la plural) rufărie, schimburi, lenjerie.  Alboradă, substantiv
Sinonime: (muzică) albadă, aubadă, cântare de dragoste (executată în zori).  Album, substantiv
Sinonime: caiet, catalog, colecție, spicilegiu; listă de nume; disc, înregistrare.  Albumeală, substantiv
Sinonime: floarea-reginei.  Albumen, substantiv
Sinonime: (botanică) endoderm.