Afirma, verb
Sinonime: a declara, a mărturisi, a relata, a spune, a zice, (popular) a cuvânta, (învechit) a mărturi; a se auzi, a se spune, a se şopti, a se vorbi, a se zice, a se zvoni, (învechit) a (se) suna, (reg.) a se slomni; a manifesta; a susţine; a se evidenţia, a se impune, a se remarca.  Afirmare, substantiv
Sinonime: adeverire, afirmație, alegație, arătare, aserțiune, confirmare, declarare (făcută în mod ferm), exprimare, întărire, manifestare, manifestație, susținere.  Afirmat, adjectiv
Sinonime: declarat, remarcat, susținut, (figurat) viguros.  Afirmaţie, substantiv
Sinonime: adeverire, afirmare, aserţiune, atestare, confirmare, cuvânt, declarare, declaraţie, demonstrare, demonstrație, mărturie, mărturisire, propoziţie, reafirmare, spunere, spusă, susținere, teoremă, teză, vorbă, zisă, (învechit) afirmațiune, (învechit) voroavă, (rar) parolă.  Afirmațiune, substantiv
Sinonime: afirmație, alegație, aserțiune, atestație, comunicație, confirmație, cuvânt, declarație, mărturisire, proclamație, propoziție, relatare, spusă, teză, vorbă, zisă, (astăzi rar) parolă, (figurat) gură, (învechit) voroavă.  Afirmativ, adjectiv
Sinonime: aprobativ, aprobator, asertiv, categoric, pozitiv, tranșant.  

---

Aserţiune, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, alegație, vorbă, spuse, cuvinte.  Calomnie, substantiv feminin
Sinonime: bârfă, bârfeală, defăimare, vorbire de rău, cleveteală, hulă, ocară, ponegrire, denigrare, blasfemie; acuzație, minciună, afirmaţie mincinoasă.  Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime: vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.  Debuta, verb
Sinonime: a antama, a începe, a se afirma, a se deschide, a preluda; a-și face debutul.  Declara, verb
Sinonime: a afirma, a spune, a mărturisi, a destăinui, a lua atitudine, a se pronunţa, a comunica, a susţine, a anunţa, a recunoaşte, a opina, a proclama, a apărea, a izbucni.  Declaraţie, substantiv feminin
Sinonime: mărturisire, afirmaţie, expunere, relatare; manifest, proclamaţie, program, notificare, comunicat.  Evidenţia, verb
Sinonime: a se distinge, a se remarca, a se deosebi, a se accentua, a se releva, a se profila, a se contura, a se afirma, a reieşi, a se reliefa.  Excela, verb
Sinonime: a atinge perfecțiunea, a bria, a fi neîntrecut, a predomina, a se afirma, a se autodepăși, a se deosebi, a se distinge, a se evidenţia, a se ilustra, a se impune, a se remarca, (învechit) a escela.  Formula, verb
Sinonime: a alcătui, a alega, a articula, a compune, a comunica, a conversa, a da formă, a declara, a elabora, a emite, a enunţa, a exprima, a expune, a întocmi, a obiecta, a prezenta, a profera, a pronunţa, a redacta, a relata, a rosti, a spune, a zice.

Formulă, substantiv feminin
Sinonime: afirmație, aforism, apoftegmă, clișeu, combinație, enunţ, expresie, frază, metodă, mijloc, mod, parolă, precept, procedeu, proverb, racursi, regulă, rețetă, sentință, slogan, soluţie, şablon, tipar, turnură.  Gură, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.  Manifesta, verb
Sinonime: a face cunoscut, a declara, a arăta, a da pe faţă, a afirma, a exprima, a dezvălui, a vădi, a demonstra; a defila.  Manifestare, substantiv feminin
Sinonime: afirmare, dezvăluire, declarare, exprimare; reacţie, atitudine; semn, dovadă, probă, mărturie.  Mărturisi, verb
Sinonime: a declara, a da pe faţă, a afirma, a spune, a susţine, a recunoaşte, a admite, a confirma; (figurat) a adeveri, a proba, a demonstra, a evidenţia; a se destăinui, a divulga, a da în vileag; a se spovedi.  Parascovenie, substantiv feminin (popular)
Sinonime: afirmație neserioasă, balivernă, bazaconie, boroboaţă, drăcie, drăcovenie, festă, fleac, ghiduşie, măscară, năzbâtie, nimic, palavră, poznă, şotie, ștrengărie, vorbă goală.  Paria, substantiv masculin
Sinonime: (om) urgisit, (om) dispreţuit, (om) nedreptăţit, (om) oropsit, (om) apăsat.

Paria, verb
Sinonime: a afirma, a conveni, a face legământ, a juca, a miza, a pune în joc, a risca, a se angaja, a se hazarda, a se lega, a se prinde, a susține, (învechit şi regional) a se rămăşi.  Pretinde, verb
Sinonime: a cere, a reclama, a revendica; a susţine, a afirma; a necesita, a solicita, a impune.  Profesa, verb
Sinonime: a practica, a exercita, a îndeplini; a lucra; a declara, a susţine, a afirma.  Recunoscut (recunoscută), adjectiv
Sinonime: acceptat, admis, afirmat, apreciat, celebru, cert, consacrat, cunoscut, declarat, distins, fățiș, identificat, incontestabil, împărtăşit de toţi, mărturisit, necontestat, notoriu, proclamat, renumit, unanim.  Susţine, verb
Sinonime: a sprijini, a ajuta, a apăra; a afirma, a spune; (figurat) a rezista, a se menţine.  Teză, substantiv feminin
Sinonime: idee, afirmaţie, concept, teorie; propunere, sugestie, formulare.  Zice, verb
Sinonime: a spune, a exprima, a vorbi, a rosti, a pronunţa; a comunica, a transmite, a face cunoscut, a afirma, a declara, a susţine, a pretinde; a răspunde, a riposta, a reproşa, a obiecta; a îndemna, a porunci, a ordona, a dispune; a cânta, a doini, a hori.  Zisă, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, aserțiune, cuvânt, declarație, mărturisire, propoziție, proverb, relatare, spusă, vorbă, zicală, zicătoare, (învechit) voroavă, (astăzi rar) parolă, (figurat) gură; (învechit) îndemn, ordin, poruncă, sfat.  Alega, verb
Sinonime: (popular) a se ține de capul cuiva; a se prinde, a se lipi; a afirma, a cita, a invoca, a obiecta, a pretinde, a pretexta.  Formulat, adjectiv
Sinonime: afirmat, enunțat, emis, intitulat.  Alegațiune, substantiv
Sinonime: afirmație, afirmațiune, alegație, aserțiune, insinuație.  Sofisticărie, substantiv
Sinonime: afirmație plină de sofisme, argumentație falsă, (învechit) sofistărie.  Poncif, substantiv
Sinonime: afirmație banală, banalitate, clișeu, generalitate, lapalisadă, loc comun, lucru banal, platitudine, stereotip, truism.  Pomojdii, substantiv la plural
Sinonime: (regional) afirmații lipsite de seriozitate, brașoave, palavre, vorbe fără temei.  Manifestațiune, substantiv
Sinonime: adunare, afirmare, afirmație, arătare, cortegiu, defilare, demonstrație, expresie, exprimare, indicație, insurecție, manifestare, manifestație, miting, procesiune, protestație, reuniune, revoltă.  Alegație, substantiv
Sinonime: afirmație, afirmațiune, aserțiune, insinuație, (variantă) alegațiune.  Atestație, substantiv
Sinonime: afirmație, atestare, autentificație, brevet, certificat, diplomă, garanție, mărturisire, omologare, probă, ratificare, reconducție, validare, verificație.  Mărturi, verb
Sinonime: a adeveri, a afirma, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a declara, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a proba, a relata, a sprijini, a spune, a stabili, a susține, a zice.  Scornitură, substantiv
Sinonime: afirmație de rea-credință, afirmație falsă, invenţie, minciună, scorneală, zvon.  Slomni, verb
Sinonime: (regional) a afirma, a apărea, a bălmăji, a bâigui, a bârâi, a bodogăni, a bolborosi, a bombăni, a boscorodi, a bucheri, a exersa, a gângăvi, a îndruga, a îngăima, a îngâna, a mârâi, a miji, a molfăi, a mormăi, a murmura, a se arăta, a se auzi, a se distinge, a se ivi, a silabisi, a spune, a șopti, a vorbi, a zice, a zvoni.  Pretenderisi, verb
Sinonime: (învechit) a afirma, a cere, a declara, a pretinde, a reclama, a revendica, a spune, a susține, a zice.  Neexactitate, substantiv
Sinonime: afirmație inexactă, contrasens, erată, eroare, erratum, falsitate, greșeală, imprecizie, improprietate, inexactitate, inexactitudine, lipsă de punctualitate, minciună, neadevăr, netemeinicie, paralogism.  Asertiv, adjectiv
Sinonime: afirmativ, apodictic, asertoric, declarativ, tetic.  Propoziţie, substantiv
Sinonime: afirmație, aforism, alegație, aserțiune, axiomă, corolar, cuvânt, declarație, enunț, expresie, frază, ipoteză, maximă, mărturisire, negație, paradox, postulat, precept, premisă, relatare, spusă, teoremă, teză, vorbă, zisă; ofertă, propunere; (variantă) propozițiune.  Exteriorizare, substantiv
Sinonime: (psihologie) afirmare, aparență, exprimare, manifestare.  Mărturisire, substantiv
Sinonime: afirmare, afirmație, aserțiune, confesiune, confidență, cuvânt, declarație, depoziție, destăinuire, dezvăluire, divulgare, indiciu, împărtășire, încredințare, mărturie, probă, propoziție, recunoaștere, relatare, revelare, spovedanie, spovedire, spusă, susținere, vorbă, zisă, (astăzi rar) parolă, (figurat) gură, (învechit și popular) spovadă, (învechit și regional) spovedeală, (învechit) mărturisanie, (învechit) mărturiseală, (învechit) mărturisit, (învechit) mărturisitură, (învechit) tacrir, (învechit) voroavă, (la plural; rar) sincerități.  Bria, verb
Sinonime: (franțuzism) a excela, a se afirma, a se deosebi, a se distinge, a se evidenția, a se impune, a se remarca, a străluci.