Rotil, substantiv
Sinonime:
(regional) rotund; (botanică) ochiul-boului.
Rotilă, substantiv feminin Sinonime:
roată, rotiţă. Rotila, verb
Sinonime:
a întoarce, a învârti, a răsuci, a roti, a rula, a suci.
Rotilat, adjectiv (popular)
Sinonime:
adus, circular, încovoiat, îndoit, rotund.
Rotiliţă, substantiv
Sinonime:
rotilă, rotiţă; (adjectival) rotunjoară; (adverbial) de jur împrejur, roată.
Circular (circulară), adjectiv
Sinonime:
rotund, (rar) rond, (popular) rotilat, rotocol, (regional) rotocolit, (livresc) orbicular, rotativ, giratoriu, rotat.
Roată, substantiv feminin Sinonime:
cerc, colac, rotilă, rotiţă; învârtitură, răsucire, rotocol, ocol, rotire, rotaţie, rotitură; (învechit) polc, companie de ostaşi, grup, ceată, pluton.
Cala, verb
Sinonime:
a se opri brusc; a renunța, a se da bătut; (despre vehicule sau roţile lor) a imobiliza cu ajutorul unei cale; (despre piese mecanice) a orizontaliza.
Cotigă, substantiv
Sinonime:
căruță, car cu două roți, teleagă, (regional) tărăbuţă, toligă; (regional) dric, (la plural) roate, (la plural) rotile, (Transilvania) căroaie.
Rotică, substantiv
Sinonime:
rotilă, rotiţă.
Roticea, substantiv
Sinonime:
rotilă, rotiţă.
Roticică, substantiv
Sinonime:
roată, rotilă, rotiţă.
Scheting, substantiv
Sinonime:
patină pe rotile, (plural) patine, (plural) rotile; patinaj pe rotile.
Oblanic, substantiv
Sinonime:
(regional) rotilă.
Îndoit, adjectiv
Sinonime:
adus, amestecat, aplecat, curbat, diluat, dublat, dublu, greu, împăturit, încovoiat, încovrigat, înmulțit, întors, mărit, plin de îndoială, răsucit, revolut, rotilat, sporit, strâmb, strâmbat, subțiat, suflecat, (învechit) îndoielnic, (popular) cârn, (variantă) îndoiat.
Rollerskate, substantiv (englezism)
Sinonime:
(sport) patine cu rotile, role.
Role, substantiv la plural
Sinonime:
patine cu rotile.
Rotiform, adjectiv
Sinonime:
rotat, rotuliform, (popular) rotilat.
