Păciui, verb
Sinonime:
a împăca.
Păciuilire, substantiv
Sinonime:
pacificare.
Păciuire, substantiv
Sinonime:
astâmpăr, calm, împăcare, liniște, odihnă, pace, pacificare, repaus, tihnă.
Păciuit, adjectiv
Sinonime:
calm, domol, liniştit, molcom, netulburat, paşnic, potolit, tihnit.
Domol (domoală), adjectiv
Sinonime:
încet, lin, alene; liniştit, blând, calm, potolit, blajin, paşnic, aşezat; temperat, moale, dulce, moderat, slab; căldicel, căldişor, călduţ, încropit; lent, măsurat, tacticos, (popular) molcomit, molcom, netulburat, tihnit, (învechit) păciuit, (figurat) destins, uşor.
Liniştit, adjectiv
Sinonime:
așezat, atenuat, calm, calmat, chibzuit, comod, cumpătat, (figurat) destins, dulce, domol, domolit, echilibrat, flegmatic, imperturbabil, lin, lipsit de agitație, lipsit de frământări, lipsit de gălăgie, lipsit de griji, lipsit de intensitate, lipsit de zgomot, moderat, molcom, mut, netulburat, pașnic, patriarhal, placid, ponderat, potolit, stăpânit, strunit, tăcut, temperat, tihnit, ușor, ușurat, (figurat) senin, (învechit) păciuit, (învechit, la figurat) seninos. Liniştit, adverb
Sinonime:
agale.
Pacificare, substantiv
Sinonime:
aplanare, împăcare, înlăturare, liniștire, odihnă de veci, pace, restabilire a păcii, (învechit) pacificație, (învechit) păceluire, (învechit) păciuilire, (învechit) păciuire.
Împăcare, substantiv
Sinonime:
acord, alinare, calmare, conciliație, conciliere, convenție, domolire, familiarizare, îmblânzire, îmbunare, împăcat, înțelegere, învoială, liniștire, potolire, reconciliere, (învechit) împăcăciune, (învechit) împăcăluire, (învechit) împăcătură, (învechit) împăceluire, (învechit) împăciuială, (învechit) păceluire, (învechit) păceluit, (învechit) păciuilire, (învechit) păciuire, (popular) împăciuire.
