Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Moar
Moar, substantiv
Sinonime: (învechit) moarea.  
Moară
Moară, substantiv
Sinonime: ceas, ceasornic, colergang, gater, gură, joagăr, mașină de măcinat, meliță, morişcă, râșniță, stomac, ţintar, (familiar) ciufuială.  
Moaraj
Moaraj, substantiv
Sinonime: diaprură, irizație.  
Moarat
Moarat, adjectiv
Sinonime: irizat, (rar) moariu.  
Moarte
Moarte, substantiv feminin
Sinonime: asasinat, crăpare, crimă, decedare, deces, dispariţie, epidemie, eutanasie, exitus, expiere, extincție, homicid, molimă, mortalitate, obștescul sfârșit, omor, omorâre, omucidere, pieire, prăpădire, răposare, răposat, repaus, repauzare, sfârșit, somnul de veci, stingere, sucombare, ucidere, (argou) mierleală, (argou) mierlire, (argou) verdeș, (figurat) adormire, (figurat) mormânt, (învechit și popular) săvârșire, (învechit) deșugubină, (învechit) murire, (învechit) murte, (învechit) omucid, (învechit) petrecanie, (învechit) petrecere, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) prăpăditură, (învechit) pristăvire, (învechit) săvârșenie, (învechit) săvârșit, (învechit) sângi, (învechit) scădere, (învechit) sconcenie, (învechit) ucigătură, (popular) pierzanie, (popular) pierzare, (regional) pieiște, (regional) topenie.  
Mort (moartă)
Mort (moartă), adjectiv
Sinonime: decedat, răposat, repauzat, expiat, defunct; paralizat, încremenit, înţepenit, inert; veştejit, uscat, veşted; neînsufleţit, încremenit, nemişcat, liniştit.  

Cobe
Cobe, substantiv feminin
Sinonime: (medicină veterinară) ţâfnă, (popular) moartea-găinilor; (figurat) cioc, plisc, clonţ; piază rea, (prin Transilvania şi Maramureș) mărăsân.  
Crimă
Crimă, substantiv feminin
Sinonime: ucidere, omor, asasinat, moarte, omorâre, omucidere, (livresc) homicid, (învechit) deşugubină, omucid, sângi, ucigătură.  
Deces
Deces, substantiv neutru
Sinonime: moarte, dispariţie.  
Epidemie
Epidemie, substantiv feminin
Sinonime: molimă, epizootie, contagiune, (popular) boleaznă, boleşniţă, (învechit şi regional) moarte, (regional) bolişte.  
Etern (eternă)
Etern (eternă), adjectiv
Sinonime: veşnic, nepieritor, nemuritor, fără moarte; perpetuu, necontenit, neîncetat, continuu, necurmat, neîntrerupt.  
Fată
Fată, substantiv feminin
Sinonime: copilă, (învechit şi regional) pruncă, fecioară, fiică, tânără, virgină, duduie, domnișoară; (fată mare) femeie nemăritată; (fată în casă) servitoare; (astronomie) (fata-mare) lebăda; (fata morgana) (popular) apa-morţilor.

Faţă, substantiv feminin
Sinonime: chip, figură, obraz, mutră, înfăţişare, aspect; culoare, nuanţă; pagină; fizionomie, oval, profil, (la plural) ochi, persoană; avers; recto; faţadă; acoperitoare, învelitoare; (față de masă) masă, peșchir, pânzătură, (regional) măsai, mesală, mesanică, (Banat și Transilvania) măsar, măsăriță, (Banat) măsarnică, (Transilvania și Maramureș) măsoaie; (prin Transilvania și Maramureș) sac, (prin Transilvania) tăbuieț; suprafață; personaj, vopsea; (botanică) (faţa-mâţei) sugel alb, tapoşnic, urzică moarţă; (locuțiune) fi de faţă) a fi prezent.

Făta, verb
Sinonime: a naşte, a face (pui), a da viaţă, (prin Transilvania) a pui.

Fâţă, substantiv
Sinonime: (ihtiologie) baboi, plevuşcă, zvârlugă; fufă.  
Gater
Gater, substantiv neutru
Sinonime: joagăr, fierăstrău, ferăstrău, (regional) moară, (Maramureș şi nordul Transilvaniei) spată.  
Gură
Gură, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.  
Mortăciune
Mortăciune, substantiv feminin
Sinonime: cadavru, căzătură, corp, hoit, leș, pieritură, stârv, trup, (învechit și regional) mortăcină, (învechit și regional) morticină, (învechit) moarte, (învechit) mortăciună, (învechit, în Transilvania) dabilă, (regional) boală molipsitoare, (regional) moroi, (regional) stârvină, (regional; la plural) vreascuri, (Transilvania) hanț.  
Petrecanie
Petrecanie, substantiv feminin
Sinonime: benchetuială, chef, decedare, deces, dispariție, distrugere, eveniment, existență, îngropare, îngropat, înhumare, înmormântare, întâmplare, moarte, nimicire, ospăţ, pățanie, petrecere, pieire, praznic, prăpăd, prăpădire, prăznuire, răposare, răpunere, sfârșit, stingere, sucombare, trai, viață, (plural) zile.  
Petrecere
Petrecere, substantiv feminin
Sinonime: amuzament, bairam, (familiar) beută, chiolhan, banchet, chef, chermeză, comportament, comportare, conduită, decedare, deces, desfătare, destindere, dispariţie, distracţie, existenţă, îngropare, îngropat, înhumare, înmormântare, însoţire, moarte, ospăţ, paranghelie, party, petrecanie, pieire, prăpădire, purtare, răposare, reuniune, sfârşit, stingere, sucombare, trai, trăire, veselie, viaţă, viețuire, (învechit) desfătăciune, (învechit) sărbătorie, (rar) desfăt, (rar) sărbătoare.  
Pieire
Pieire, substantiv feminin
Sinonime: dispariţie, moarte, răpunere, stingere; (figurat) distrugere, nimicire, risipire, irosire, prăpădenie.  
Pierdere
Pierdere, substantiv feminin
Sinonime: pagubă, stricăciune, distrugere, risipire, irosire; dispariţie, absenţă, stingere, moarte; înfrângere, neizbândă.  
Posadă
Posadă, substantiv feminin
Sinonime: (învechit) curătură; popas, oprire; trecătoare, defileu, pas; moară.  
Repaus
Repaus, substantiv neutru
Sinonime: astâmpăr, calm, decedare, deces, dispariție, inactivitate, linişte, moarte, odihnă, pauză, pieire, prăpădire, răgaz, răspas, recreație, sfârșit, somn, stingere, sucombare, tihnă, (învechit) răposare; (variante; regional) răpaos, răpaus, repaos.  
Sfârşit
Sfârşit, substantiv neutru
Sinonime: final, capăt, încheiere; moarte, stingere; (învechit) scop, ţintă, ţel.  
Stingere
Stingere, substantiv feminin
Sinonime: moarte, deces; potolire, înăbuşire; alinare, linişte, slăbire, dispariţie, epuizare.  
Turui
Turui, verb
Sinonime: a deszăpezi; a durăi, a durui, a gânguri, a grunguni, a gurlui, a hodorogi, a hurui, a pălăvrăgi, a se obosi tare, a trăncăni, a vorbi (întruna și repede), a-i merge gura ca o moară.

Țurui, verb (regional)
Sinonime: a se scurge.  
Ţesătură
Ţesătură, substantiv feminin
Sinonime: aranjament, combinaţie, compoziție, intrigă, înlănțuire, reunire, structură, uneltire; aba, alpaca, ațică, barchet, batic, borangic, brocart, camgarn, canava, cașmir, catifea, covercot, crep satin, crep, crepon, creton, dejalen, diftină, dimie, doc, dril, eponj, etamină, fetru, finet, flanel, fresco, gabardină, gaz, gradel, grenadină, indian, împletire, împletitură, lastex, lână, lânică, lenaj, loden, lustrin, marchizet, material, mătase, mătăsică, milino, moar, mochetă, mohair, molton, muselină, nailon, nanchin, nansuc, olandă, olandină, organdi, panama, pânză, pânză-vatir, pânzică, pânzișoară, percal, pichet, pluș, poplin, porfiră, postav, postăvior, purpură, relon, rips, satin, satinadă, satinet, serj, sibir, stambă, stofă, șantung, șiac, șifon, tafta, tergal, textilă, textură, tifon, tobralco, tul, tulpan, tweed, țesut, urson, urzeală, vatir, vâlnic, velur, velutină, zăbranic, zefir, zenana, (ieșit din uz) americă, (învechit și popular) anglie, (învechit și popular) saia, (învechit și popular) sangulie, (învechit și regional) materie, (învechit și regional) pânzătură, (învechit) adamască, (învechit) canavață, (învechit) chembrică, (învechit) citarea, (învechit) croază, (învechit) cutnie, (învechit) felendreș, (învechit) filaliu, (învechit) ghermesut, (învechit) lastic, (învechit) lastră, (învechit) lastrică, (învechit) madipolon, (învechit) maltef, (învechit) maniță, (învechit) mătăsărie, (învechit) pambriu, (învechit) percalină, (învechit) pitinet, (învechit) plisă, (învechit) sandal, (învechit) selimie, (învechit) serasir, (învechit) tibet, (învechit) zarpă, (învechit) zuf, (popular) țol, (popular) zarafir, (regional) alestâncă, (regional) barșon, (regional) păioară, (regional) pănură, (regional) pânzucă, (regional) pânzuță, (regional) pistră, (regional) pocladă, (turcism învechit) hataia.  
Veleat
Veleat, substantiv neutru
Sinonime: an, dată, epocă, moarte, perioadă, răstimp, sfârşit, soroc, termen, timp (fix), vreme, zi.  
Postum (postumă)
Postum (postumă), adjectiv
Sinonime: publicat după moartea autorului; acordat după moarte, întâmplat după moartea cuiva; născut după moartea tatălui.  
Topenie
Topenie, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, decedare, deces, dezastru, dispariţie, flagel, grozăvie, moarte, năpastă, nenorocire, pacoste, pieire, potop, prăpăd, prăpădire, pustiire, răposare, sfârşit, sinistru, stingere, sucombare.  
Col
Col, substantiv
Sinonime: (anatomie) (col uterin) cervix; (col vezical) cervix; fofează, săgeată; aripă de moară de vânt; rond, gardă.  
Crăpare
Crăpare, substantiv
Sinonime: spargere, despicare, întredeschidere, deschidere, fisurare; decedare, deces, dispariţie, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârşit, stingere, sucombare.  
Decedare
Decedare, substantiv
Sinonime: decedat, deces, dispariție, exitus, extincție, încetare din viață, moarte, pieire, prăpădire, răposare, repauzare, sfârșit, stingere, sucombare, (argou) mierleală, (argou) mierlire, (argou) verdeș, (ironic) crăpare, (învechit și popular) săvârșire, (învechit) petrecanie, (învechit) petrecere, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) prăpăditură, (învechit) pristăvire, (învechit) săvârșenie, (învechit) săvârșit, (învechit) scădere, (învechit) sconcenie, (limbajul bisericesc) repaus, (popular) pierzanie, (popular) pierzare, (regional) pieiște, (regional) topenie.  
Deşugubină
Deşugubină, substantiv
Sinonime: asasinat, crimă, măcel, moarte, omor, omorâre, omucidere, șugubină, ucidere; încurcătură, bucluc.  
Dispariţie
Dispariţie, substantiv
Sinonime: stingere, moarte, pieire, extincție; (familiar) evaporare, volatilizare; cădere, suprimare, (învechit) supresiune, încetare, trecere; escamotare, escamotaj.  
Asoma
Asoma, verb
Sinonime: a lovi de moarte, a ameți; a inoportuna, a stingheri puternic.  
Ducă
Ducă, substantiv
Sinonime: plecare, drum, călătorie; duce; (a fi pe ducă) a fi pe sfârșite, a fi pe moarte.  
Exitus
Exitus, substantiv
Sinonime: decedare, deces, dispariţie, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârşit, stingere, sucombare.  
Extincţie
Extincţie, substantiv
Sinonime: extincțiune, decedare, deces, dispariţie, moarte, pieire, prăpădire, rarefacție, răposare, sfârşit, stingere, sucombare.  
Făcău
Făcău, substantiv (regional)
Sinonime: arbore (de moară), aripă (de moară), blid, căuş, cep (de moară de apă), ciutură, cupă, fus (de moară), moară de apă, râșniță, roată (de moară).  
Tertă
Tertă, substantiv (regional)
Sinonime: hădărag, titirez (la moară).  
Rubanat
Rubanat, adjectiv
Sinonime: (despre lemn, marmură) moarat, dungat.  
Ucigătură
Ucigătură, substantiv
Sinonime: asasinare, asasinat, crimă, moarte, omor, omorâre, omucidere, suprimare, ucidere.  
Gresie
Gresie, substantiv
Sinonime: cute, perinoc, piatră de moară, roată de căruță, rocă sedimentară dură, (variantă) grezie.  
Hămesi
Hămesi, verb
Sinonime: a chinui foamea (pe cineva), a doborî foamea (pe cineva), a fi foarte flămând, a fi lihnit de foame, a flămânzi (peste măsură), a lăsa moară de foame, a leșina de foame, a lihni, a-și pierde puterile; (variante) a hămeși, a hămisi, a hămnesi, a hemesi, a hemeși, a himisi.  
Piericiune
Piericiune, substantiv
Sinonime: decedare, deces, dispariţie, efemeritate, moarte, ofilire, pieire, prăpădire, răposare, sfârşit, stingere, sucombare, uscare.  
Pieritură
Pieritură, substantiv
Sinonime: căzătură, dificultate mare, greutate, iarbă rară și mică, mortăciune, necaz, pericol, primejdie de moarte, supărare, teren sărac (neroditor).  
Pierzare
Pierzare, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, caznă, chin, corupţie, decădere, decedare, deces, degradare morală, desfrâu, dezastru, dispariţie, distrugere, flagel, grozăvie, masacru, măcel, moarte, năpastă, nenorocire, nimicire, pacoste, perdiție, pieire, pieiște, piericiune, pierzanie, pierzăciune, potop, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, pustiire, răposare, ruinare, sfârşit, sinistru, stingere, sucombare, supliciu, tortură, ucidere în masă, urgie, (la plural) spânzurătoare; (locuțiune) (marhă de pierzare) vită de pripas; (locuțiune) (de pierzare) care este de desconsiderat, care este risipit în zadar, de lepădat, de neluat în seamă, irosit.  
Sucombare
Sucombare, substantiv
Sinonime: decedare, deces, moarte, răposare.  
Țigancă
Țigancă, substantiv
Sinonime: gitană, nomadă, romă, țigană; (botanică) sugel, urzică moartă.  
Holodomor
Holodomor, substantiv
Sinonime: (Ucraina sovietică) exterminare prin înfometare, genocid, Marea Foamete, moarte prin înfometare.  
Istov (istovuri)
Istov (istovuri), substantiv
Sinonime: achitare, capăt, deces, decontare, extremitate, fine, încheiere (de cont), lichidare, moarte, pierzare, scadență, sfârşit, socoteală, sold, termen de plată.  
De istov
De istov, locuţiune
Sinonime: bine de tot, complet, cu desăvârșire, cu totul, de grație, de moarte, de tot, de veci, definitiv, deplin, desăvârșit, gata, mortal, până la sfârșit, pe vecie, pentru totdeauna, perfect.  
Homicid
Homicid, substantiv
Sinonime: asasinat, crimă, eutanasie, fratricid, genocid, infanticid, matricid, moarte, omicid, omor, omorâre, omucidere, paricid, patricid, pruncucidere, regicid, suicid, ucidere; (și cu rol de adjectiv) asasin, criminal, omorâtor, ucigaş.  
Morăreasă
Morăreasă, substantiv
Sinonime: morăriţă, soție de morar, stăpână (de moară).  
Pristăvire
Pristăvire, substantiv (învechit)
Sinonime: decedare, deces, dispariţie, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârşit, stingere, sucombare, (învechit) prestavlenie, (variantă) prăstăvire, (variantă) prestăvire.  
Sconcenie
Sconcenie, substantiv
Sinonime: cap, capăt, colț, decedare, deces, dispariție, extremă, extremitate, limită, margine, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârșit, stingere, sucombare.  
Pieişte
Pieişte, substantiv
Sinonime: decedare, deces, dispariție, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârșit, stingere, sucombare.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
...