Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Mesteca
Mesteca, verb
Sinonime: a zdrobi, a măcina.  
Mestecălău
Mestecălău, substantiv (regional)
Sinonime: făcăleţ, (regional) mestecar, (regional) mestelnic.  
Mestecănaş
Mestecănaş, substantiv
Sinonime: (botanică) mesteacăn (mic), mesteacăn pufos.  
Mestecănet
Mestecănet, substantiv
Sinonime: mestecăniș, (regional) mestecăniște, (regional) mestecărie, (regional) mesteciș, (variantă) mesteacănet.  
Mestecăniş
Mestecăniş, substantiv
Sinonime: mestecănet, (regional) mestecănişte, mestecărie, mesteciş.  
Mestecănişte
Mestecănişte, substantiv (regional)
Sinonime: mestecănet, mestecăniş.  
Mestecare
Mestecare, substantiv
Sinonime: amestecare, mestecat.  
Mestecărie
Mestecărie, substantiv (regional)
Sinonime: mestecănet, mestecăniș.  
Mestecător
Mestecător, substantiv neutru
Sinonime: făcăleţ, mestecău, vergea.  
Mestecău
Mestecău, substantiv
Sinonime: făcăleţ, gură, sucitor, vergea.  

Brighidău (brighidaie)
Brighidău (brighidaie), substantiv neutru (regional)
Sinonime: bătător, mâtcă, mestecător (pentru lapte).  
Făcăleţ
Făcăleţ, substantiv neutru
Sinonime: retevei, (popular) melesteu, mestecău, (regional) culeşer, mămăligar, mămăligător, mămăligău, mămăligoi, mestecar, mestecălău, mestelnic, (prin Banat) brucelnic, brucer, (Maramureș) tocănău, (Maramureș şi Transilvania) tocăner, sucitor.  
Gumă
Gumă, substantiv feminin
Sinonime: cauciuc, elastic, gumilastic, radieră, rășină, (familiar) raşpă, (gumă arabică) clei, (gumă de mestecat) (englezism) chewing-gum, (variantă) gomă.  
Gură
Gură, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.  
Masticaţie
Masticaţie, substantiv feminin
Sinonime: mestecare, zdrobire, fărâmiţare, zdrumicare, măcinare.  
Mânca
Mânca, verb
Sinonime: a mesteca, a înghiţi; a se hrăni, a se alimenta; (figurat) a omite, a lua; (figurat) a nimici, a răpune, a distruge, a prăpădi; a pişca, a ciupi, a roade, a măcina.  
Rumega
Rumega, verb
Sinonime: a mesteca, a mânca; (figurat) a medita, a gândi, a reflecta.  
Amestecare
Amestecare, substantiv
Sinonime: combinare; mestecare; corcire.  
Chewing-gum
Chewing-gum, substantiv (englezism)
Sinonime: gumă de mestecat.  
Șterţ (șterțuri)
Șterţ (șterțuri), substantiv
Sinonime: (regional) felinar (portativ), feştilă, fitil, lampă (de mină), opaiţ; băț, făcăleț, mestecău; mătură uzată; basma, broboadă, cârpă (de șters).  
Masticațiune
Masticațiune, substantiv
Sinonime: manducație, masticare, masticație, mestecare.  
Potroşi
Potroşi, verb (regional)
Sinonime: a distruge, a mesteca, a nimici, a omorî, a potopi, a prăpădi, a prelucra (prin amestecare), a sfărâma, a trăi de azi pe mâine, a trăi greu, a zdrobi, a zvânta.  
Molfăitură
Molfăitură, substantiv
Sinonime: clefăială, clefăit, mestecătură, molfăială, molfăire, molfăit, plescăială, plescăit.  
Mesteciş
Mesteciş, substantiv (regional)
Sinonime: mestecănet, mestecăniș.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie