Invaliditate, substantiv
Sinonime:
impotență, incapacitate, infirmitate; (termen juridic) lipsă de validitate, nulitate.
Neputinţă, substantiv feminin
Sinonime:
afecțiune, boală, imposibilitate, impotență, incapacitate, infirmitate, invaliditate, lipsă, maladie, mizerie, nevoie, sărăcie, slăbiciune, (învechit) nemernicie, (popular) becisnicie, (popular) netrebnicie, (popular) nevolnicie, (regional) nevoioșetură.
Infirmitate, substantiv
Sinonime:
atrofie, betegeală, betegie, betejeală, beteșug, carență, feblețe, handicap, imperfecțiune, impotență, incapacitate, invaliditate, meteahnă, mutilație, schilodenie, schilozenie, slăbiciune (morală), (învechit şi regional) neputinţă, (rar) anormalitate.
Schilodenie, substantiv
Sinonime:
infirmitate, invaliditate.
Anormalitate, substantiv
Sinonime:
anomalie, atipie, bizarerie, excentricitate, infirmitate, invaliditate, paradox, singularitate.
Săcăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
infirmitate, invaliditate, paralizie; (învechit) secăciune.
Nevalabilitate, substantiv
Sinonime:
invaliditate.
Impotență, substantiv
Sinonime:
debilitate, disfuncție erectilă, emasculare, emasculație, evirație, incapacitate, infirmitate, invaliditate, lipsă de vigoare, moleșeală, neputință, slăbiciune, (învechit și popular) legătură, (variantă) imputență.
Sacatlâc, substantiv (învechit)
Sinonime:
infirmitate, invaliditate, necaz.
